Sportiv de performanță și un luptător în viața reală, Cătălin Moroșanu a demonstrat de multe ori că este un om de cuvânt, o persoană sinceră și devotată. Însă, cum viața uneori îți pune și piedici, luptătorul a mărturisit care este cel mai mare regret al său.
Luptătorul Cătălin Moroșanu are o vastă carieră în spate, dar de multe ori acest lucru îi acaparează foarte mult din timpul pe care ar trebui să îl petreacă cu familia sa, în special cu fetița lui. Devotamentul față de kickboxing este mare, drept dovadă sunt rezultatele excepționale pe care le-a avut de-a lungul anilor. Însă, așa cum mărturisește și el în cadrul unui interviu, cel mai mare regret al lui Cătălin Moroșanu este că nu a fost mai mult alături de cea mică.
„Cel mai mare regret al meu e că nu am reușit să stau lângă fetița mea și s-o văd cum crește. Vreau ca în următorul timp să reușesc să stau mai mult lângă ea, să stau și lângă soția mea. (…) Eu am război dur acasă, nu e de joacă. E foarte bine. Soțiile noastre sunt stâlpii noștri și câteodată este foarte bine să ascultăm de ele pentru că ele pot vedea altfel lucrurile. Noi vedem într-un fel, ele văd în alt fel și mereu femeia este stâlpul familiei”, a spus Cătălin Moroșanu într-o emisiune tv, citează spynews.
Pe de altă parte, Cătălin Moroșanu vrea să își deschidă o academie pentru copii: ”Acum că m-am boșorogit și mai trebuie să fac și o operație la menisc, o să fie destul de greu, trec pe partea de training, mă fac mentor. Vreau să fac exact cum și-a făcut Gheorghe Hagi academia lui de fotbal, vreau să fac și eu Academia Cătălin Moroșanu pe partea de fighting”.
Cătălin Moroșanu a povestit într-un interviu, înainte de a se aventura în competiția care îi testează limitele la maximum, cum era în perioada copilăriei și ce corecții îi erau aplicate.
“Copil râzgâiat, mereu când făceam năzbâtii, luam bătaie, că eram cel mai mare. Mai am un frate mai mic decât mine. Am fost un copil neascultător, până la vârsta de 14 ani. Am avut un caracter rebel și în adolescență. La 18 ani am și plecat de acasă să mă descurc singur, atunci m-am angajat ca agent de pază”, povestea Cătălin Moroșanu.
„De la mama moștenesc ambiția de a merge mai departe, iar de la tata inteligența, mai ales cea emoțională. Este un foarte bun cunoscător de oameni. Mă bucur că am rămas lângă ei, că nu am plecat ca alți români în țări străine”, continuă Cătălin Moroșanu.
sursă foto: arhivă Ciao