Un microbiolog român a vorbit despre medicamentul care ar combate Covid-19: ”Spre marea mea surprindere…”

Microbiologul român Vania Atudorei susține că ar exist un tratament care dă roade contra coronavirusului. Potrivit spuselor sale, pastilele pentru durerile de gât ar fi eficiente.

Vania Atudorei este microbiolog federal al RMCCM și membru al Consiliului de Administrație PharmaBioDéveloppement al Guvernului provinciei Québec și farmacolog. El vorbește despre aspirină, pastila având o soluție în ea care tratează împotriva coronavirusului, scrie Cancan.

„Am găsit referințe că pastile împotriva durerilor de gât, care conțin combinația de alcool diclorobenzilic și amil metacresol sunt eficiente împotriva coronavirusurilor, pentru a le reduce drastic chiar și după 2 minute de contact. Aceste produse pot fi găsite în farmacii sub numele comerciale de Cepacol, Strepsils sau Pastile antibacteriene pentru dureri de gât, și nu sunt scumpe (aveți grijă să citiți bine eticheta și să nu le confundați cu produse similare care conțin doar mentol și benzocaină care nu sunt eficiente”, a declarat microbiologul.

„Mi-am pus întrebarea care sunt simptomele clasice ale virozei provocate de COVID-19 și dacă există un medicament singur capabil să acționeze împotriva acestor simptome. Spre marea mea surprindere răspunsul pe care l-am găsit este: DA. Deci simptome importante: febra, dureri, inflamații și coagularea sângelui.

Ei bine: ASPIRINA combate și febra, și durerile, și inflamația și este și anticoagulantă. Dacă mă întrebați de ce nu se prescrie Aspirina, nu am să vă răspund și am să va las ca să găsiți singuri răspunsul. În discuțiile mele actuale cu specialiști din Franța, România, Elveția, Anglia și Germania mi s-a spus că Aspirina are contraindicații de exemplu la bolnavii de astm. Răspunsul e simplu: dacă vreți să aflați totul despre un medicament trebuie să căutați pe Internet monografia medicamentului, completă, care conține zeci de pagini și care este redactată de compania mamă.

Pentru Aspirină este compania germana Bayer. Deci da, e contraindicată DAR numai pentru bolnavii de astm provocat de către compuși chimici care conțin săruri ale acidului salicilic, salicilați, așa cum este cazul aspirinei a cărui nume chimic este acid acetil- salicilic. Deci dacă persoana este alergica la acești compuși.

Mi s-a mai spus că Asprina poate să dea dureri de stomac și iritații gastrice. Da, e normal este acidă. Numai că astăzi exista comprimate de Aspirină înrobate (sau filmate) acoperite cu un strat protector, care face ca ea să nu se mai dizolve în stomac, ci traversează stomacul și se dizolva în intestin, unde nu mai provoacă dureri.

Fabricarea Aspirinei o poate face și un elev. E nevoie doar de 2 materii prime ieftine, oțet (acid acetic) și acid salicilic. Numai că Aspirina costă prea ieftin, iar Big Pharma și farmaciile nu fac mare profit cu ea. Iată și calculul: 1 gram de Redemsivir pur costa 3750 $, iar 1 gram de aspirina pură costă 1 cent, adică 0.01 $”, a mai spus microbiologul.

Microbiolog român: ”Există mai multe scheme de tratament”

”În prezent există mai multe scheme de tratament împotriva acestui virus. Iată câteva exemple.

– Agenția Federală din USA pentru Medicamente și Alimente FDA a aprobat recent medicamentul Ivermectin, un antiparazitar contra viermilor intestinali, medicament pentru care în 2015 s-a decernat și un Premiu Nobel de Medicină. Studii publicate în Australia la Melbourne, afirma că numai în 48 de ore acest remediu a scăzut cantitatea de virus de peste 99%.

– FDA a aprobat și antiviralul Remdesivir fabricat de către compania americană Gilead, lider mondial în medicamente antiretrovirale, care se pare că nu dă rezultatele așteptate decât la 1/3 din cazuri.

– Pentru chlorochina și hidroxiclochina utilizate contra malariei și recomandate de către unii medici la ora actuală, dovezile de eficacitate sunt insuficiente. Dar graba strică treaba. Așa s-au dat autorizații rapide și pentru teste de confirmare a virusului de exemplu pentru aparatele Spartan Scientific din Canada, fabricate la Ottawa care au dat rezultate bune experimentale în Laborator dar rezultate proaste, false în practică încât acum câteva zile Ministerul Federal al Sănătății din Canada a retras autorizația și a interzis utilizarea acestor teste de depistare”, a conchis microbiologul.