În primele luni ale pandemiei COVID-19, medicii care analizau rezultatele testelor au început să observe ceva ciudat: pacienții care se vindecaseră deja de COVID-19 dădeau uneori rezultate pozitive inexplicabile în urma testării PCR, după câteva săptămâni sau chiar luni.
Deși există și posibilitatea de reinfectare cu SARS-Cov-2, niciun virus viu nu a fost izolat în cazul acelor probe. De asemenea, ARN-urile au, în general, o durată scurtă de viață – majoritatea rămân doar câteva minute – așa că este puțin probabil ca testele pozitive să fie rezultatul ARN-urilor reziduale, scrie Smartradio.ro.
O nouă lucrare a laboratorului din cadrul Institutului Whitehead și a profesorului de biologie de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) Rudolf Jaenisch poate oferi un răspuns privind motivul pentru care unii pacienți continuă să fie testați pozitiv după videcarea de COVID-19.
Jaenisch și colaboratorii săi arată că secvențele genetice ale virusului de tip ARN SARS-CoV-2 se pot integra în genomul celulei gazdă printr-un proces numit transcripție inversă. Aceste secțiuni ale genomului pot fi apoi „citite” în ARN-uri, care pot fi preluate de un test PCR.
SARS-CoV-2 nu este singurul virus care se integrează în genomul uman. Aproximativ 8% din ADN-ul nostru este format din rămășițele virusurilor vechi. Unele virusuri, numite retrovirusuri, se bazează pe integrarea în ADN-ul uman pentru a se replica. „SARS-CoV-2 nu este un retrovirus, ceea ce înseamnă că nu are nevoie de transcriere inversă pentru replicarea sa”, spune Liguo Zhang, co-autor al studiului. Însă secvențe de virus ARN non-retrovirale au fost detectate în genomul multor specii de vertebrate, inclusiv la oameni.
Deoarece setul de date pe care l-au folosit a fost destul de mic, Jaenisch subliniază că sunt necesare mai multe informații pentru a stabili exact cât de comun este acest fenomen în viața reală și ce ar putea însemna pentru sănătatea oamenilor.
Este posibil ca foarte puține celule umane să experimenteze orice fel de integrare virală. În cazul unui alt virus ARN care se integrează în genomul celulei gazdă, doar o fracțiune dintr-un procent din celulele infectate (între .001 și .01) conținea ADN viral integrat. Pentru SARS-CoV-2, frecvența integrării la om este încă necunoscută. „Fracțiunea de celule care se integrează ar putea fi foarte mică”, spune Jaenisch. „Chiar dacă este rar, există peste 140 de milioane de oameni care au fost deja infectați, nu?”
În viitor, Jaenisch și Zhang intenționează să investigheze dacă fragmentele de material genetic SARS-CoV-2 ar putea fi transformate în proteine. „Dacă fac acest lucru și declanșează răspunsuri imune, ar putea oferi protecție continuă împotriva virusului”, spune Zhang.
De asemenea, ei speră ca investigațiile că releve dacă aceste secțiuni integrate ale ADN-ului ar putea fi parțial de vină pentru unele dintre consecințele autoimune pe termen lung pe care le experimentează unii pacienți cu COVID-19. „În acest moment, nu putem decât să facem speculații”, spune Jaenisch. „Dar un lucru pe care credem că îl putem explica este de ce unii pacienți sunt pozitivi pe termen lung”.
Sursa foto: Pexels.com