Medicul care pune parafa de ”pozitiv” și ”negativ” pe testele Covid-19 pe Moldova a vorbit despre ce se întâmplă în laborator

Un medic cunoscut din Iași a prelucrat testele de depistare a coronavirusului, fiind șefa laboratorului unde trec miile de teste pentru Covid. Pentru BZI, femeia a decis să vorbească și să spună ce se întâmplă. De asemenea, ea este cea care dă verdictul: pozitiv sau negativ.

Prin mâinile medicului Aida Bădescu au trecut nu mai puțin de 5000 de teste, fiind cea în măsură care pune ștampila de pozitiv sau negativ pe testele făcute în regiunea Moldovei. În 12 ore de mucă, specialiștii de la laboratorul de biologie moleculară de la Spitalul de Boli Infecțioase Iași prelucrează 200 de teste zilnic.

„Capacitatea de lucru este de aproximativ 200 de teste pe zi, în aproximativ 12 ore. În laboratorul de biologie moleculară primim probele recoltate de la pacienții aflați în spitalele din Iași, dar și de la cei din regiunea Moldovei. Suntem o echipă de șase specialiști și lucrăm în ture de câte 12 ore. De la începutul pandemiei și până în prezent, am efectuat aproximativ 5.000 de teste”, a specificat dr. Aida Bădescu, șefa laboratorului de biologie moleculară din cadrul Spitalului de Boli Infecțioase Iași.

Medicul din Iași povestește că nimeni nu s-a așteptat la gravitatea cu care s-a răspândit Covid-19.

„A fost și este foarte greu. În lupta cu coronavirusul am mers până la limita capacităților fizice și psihice. Pentru noi, nu a mai contat familia, nu a mai contat nimic. Am lucrat zi-lumină în laborator, fiecare membru al echipei oferind maximum de potențial pentru a duce la bun sfârșit volumul de muncă zilnic. Nimeni nu pleacă acasă până ce nu finalizează numărul de teste care vin zilnic în laborator. Primele emoții au fost atunci când am efectuat primele teste, acum ne-am obișnuit. Aceasta este meseria noastră și era firesc ca fiecare dintre noi să acționeze astfel. La început eram trei specialiști, iar ulterior ni s-au mai alăturat alți trei. Ne vom confrunta, evident, cu un vârf al pandemiei, dar suntem pregătiți pentru asta”, mai spune dr. Aida Bădescu.

Pe durata prelucrării probelor, medicii nu au nevoie de echipamente de protecție.

„Nu purtăm echipamentele acelea super închise. Nu ne protejăm la fel, pentru că nu venim în contact cu pacientul, nu venim în contact cu respirația lui, cu atmosfera în care el respiră și pe care el o contaminează. Noi în laborator venim în contact cu un tub, cu o eprubetă, în care există material biologic. Eprubeta respectivă trebuie să fie curată, nu contaminată, dar noi luăm toate măsurile de precauție ca atunci când manipulăm eprubeta respectivă să nu ne contaminăm. Nu este același risc pe care îl comportă un clinician. În momentul în care primim eprubeta, aceasta este manipulată doar cu mănușa și toate etapele de deschidere a eprubetei se fac sub protecție. Se folosesc lămpi UV și riscul este controlat. Avem experiența atâtor ani de manipulare a probelor recoltate de la pacienții HIV infectați”, mai spune medicul ieșean pentru BZI.

De la sfârșitul lunii martie, medicii au primit un aparat care le-a ușurat munca cu mult. Astfel că, în loc să facă 50-70 de teste pe zi, pot face chiar și 200 de teste pe zi. Aceștia au primit un extractor automat și au primit probe și din Suceava, Botoșani și Bacău. Înainte de extractorul automat, totul se făcea manual, iar activitatea era destul de obositoare.

„Erorile testului țin de obicei de greșita recoltare. Un rezultat negativ nu exclude diagnosticul, de aceea se cere din nou recoltarea probei, pentru că un test poate ieși negativ din cauza faptului că recoltarea nu a fost făcută foarte bine. Eroarea poate apărea spre exemplu atunci când pacientul se spală, și poate să-și îndepărteze secrețiile. Dacă recoltarea se face după ce s-a spălat, încărcătura este mult mai mică. Se poate întâmpla ca astăzi testul să iasă negativ și mâine pozitiv. De aceea se cere ca regulă să diagnostichezi pacientul după două teste consecutive. Dacă rezultatul nu iese exact din prima, nu este nimic greșit. Acest lucru nu înseamnă că ai lucrat testul greșit, este pur și simplu o problemă de recoltare sau o problemă de expresie a virusului. Totodată, uneori virusul nu este ușor detectabil”, mai spune medicul ieșean.

Potrivit spuselor medicului din Iași, erorile pot apărea la orice nivel.

”La noi în laborator există erori preanalitice, adică ce se întâmplă înainte ca proba să ajungă la mine în laborator. Eu nu am de unde să știu cum recoltează proba asistentul și dacă a recoltat sau nu de unde trebuie. Erorile se pot face și după recoltarea probelor. Adică să recoltezi de la un pacient și să scrii numele altuia. În momentul în care sunt mulți pacienți și stresul este foarte mare, se poate greși și la înregistrare. Există și erori care se pot întâmpla și în laborator. Orice lucru făcut poate la un moment dat să aibă o eroare, din oboseală, din neatenție, din diverse cauze. Erorile analitice. Mașinăriile pot și ele să aibă erori, dar aceste erori sunt controlate și se face tot posibilul ca riscul de eroare să fie cât mai mic cu putință.

Există posibilitatea ca cel care citește testul să piardă rândul, să spui unui pacient care este negativ că este pozitiv, până îți dai seama de eroare. Erori pot apărea în orice moment în care există un șir de manopere în care sunt implicați mulți specialiști. Nu este totul alb și negru, există variante de gri. Suntem profesioniști și facem totul cât se poate de bine. La final, beneficiarii testului și medicul trebuie să interpreteze lucrurile în context clinic”, încheie dr. Aida Bădescu.