Ce înseamnă 1 Mai? De când este ziua muncii și ce s-a întâmplat cu 23 August

Publicat: 01 May. 2020, 08:00 General
Ce înseamnă 1 Mai? De când este ziua muncii și ce s-a întâmplat cu 23 August

1 mai a devenit Ziua Internațională a Muncii și este sărbătorită în mai multe țări din Europa. În România, această zi a prins un alt contur după 1990, dar a fost sărbătorită prima dată chiar în timpul domniei lui Carol I. Ziua de 23 august a rămas doar o sărbătoare a perioadei comuniste.

Ce semnificație are ziua de 1 mai

Ziua Muncii a pornit, de fapt, de la o manifestație a muncitorilor din Chicago. Pe 1 mai 1886, în Statele Unite ale Americii au ieșit în stradă sute de mii de oameni, care voiau ca programul de muncă să fie de 8 ore, iar salariul să rămână intact. Cei mai mulți au fost în orașul Chicago, 90.000. Manifestația muncitorilor din acea zi a avut urmări. După doar 3 zile, tot în Chicago, au avut loc foarte multe ciocniri violente, care s-au soldat cu moartea unor protestatari, dar și a unor polițiști. Sute de oameni au fost răniți în urma incidentelor.

În plus, 8 lideri au fost trimiși în judecată. Apărarea acestora a fost plătită de mai multe țări, printre care Anglia, Franța, Olanda, Italia, Spania sau Rusia. Astfel, evenimentul a ajuns să fie unul de nivel mondial. Totuși, jertfa muncitorilor a dat și rezultate pozitive. S-a redus la 8 numărul de ore lucrate într-o singură zi.

După trei ani, în 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decis ca 1 mai să fie Ziua Internațională a Muncii. Congresul Statelor Unite ale Americii a decretat această zi drept sărbătoare legală în 1894.

Românii au sărbătorit prima dată Ziua Muncii încă de pe vremea lui Carol I, în 1890. Nici în perioada comunistă această zi nu și-a pierdut din importanță. În fiecare an, pe 1 mai se organizau manifestații pe stradă. După 1990, Ziua Muncii a început să fie privită altfel, iar românii au preferat să o sărbătorească în aer liber, la grătare sau în concedii la mare și la munte.

23 august, Ziua Națională a României până în 1990

În perioada comunistă, ziua de 23 august era considerată cea mai importantă sărbătoare. Ca și de 1 mai, oamenii organizau evenimente pentru a-l cinsti pe Nicolae Ceaușescu, iar prezența era obligatorie. Cu mic cu mare, de la elevi până la clasa muncitoare, artiști și bineînțeles militari, cu toții erau nevoiți să ia parte la defilări. La finalul paradelor, oamenii cântau și ziua era sărbătorită cu dansatori și cu lăutari.

Dar ce reprezintă, de fapt, ziua de 23 august? În 1939 a fost semnat protocolul prin care România a pierdut Basarabia. La Moscova, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au căzut la pace, cu ajutorul tratatului Ribbentrop-Molotov și au decis să-și împartă toate teritoriile care nu erau ocupate în acel moment. Astfel, în 1940, România a fost amenințată și a fost nevoită să cedeze URSS-ului Basarabia și Bucovina de Nord.

După 5 ani, pe 23 august 1944, țara noastră a schimbat aliații în cel de-al Doilea Război Mondial și s-a întors împotriva nemților. Prin această decizie, Transilvania de Nord a revenit României. Astfel, după încheierea războiului, mai exact din anul 1948, această dată a fost considerată Ziua Națională a României.

În perioada comunistă, importanța acestei zile și-a pierdut din strălucirea de altă dată și era considerată mai mult o zi prin care poporul îi sărbătoarea pe conducătorii comuniști. În 1990, Ion Iliescu, cel care era atunci președintele României, a promulgat o lege prin care ziua națională a României avea să fie 1 decembrie și nu 23 august.

Publicat: 01 May. 2020, 08:00 General
Pe aceeași temă