Paste 2020: cand pica Pastele in 2020, data a fost stabilita

Publicat: 18 aug. 2019, 10:57 Autor: Loredana General
Paste 2020: cand pica Pastele in 2020, data a fost stabilita

Când vor fi Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani: 2020, 2021, 2022, 2023, 2024, 2025. Când cade Pastele în 2020.

Paste 2020. Pastele ortodox 2020 este în data de 19 aprilie, iar Pastele catolic 2020 se sărbătorește în 12 aprilie.

cand pica Pastele in 2020

Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua epostul-pasteluixactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară.

Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Paste 2020. CÂND SE VA SĂRBĂTORII PAȘTELE

Când pică Paştele Ortodox în anii 2020, 2021, 2022, 2023, 2024, 2025

2020 – 19 aprilie

2021 – 2 mai

2022 – 24 aprilie

2023 – 16 aprilie

2024 – 5 mai

2025 – 20 aprilie

2026 – 12 aprilie

2027 – 2 mai

2028 – 16 aprilie

2029 – 8 aprilie

2030 – 28 aprilie

Când cade Paştele Catolic între anii 2020, 2021, 2022, 2023, 2024, 2025

2020 – 12 aprilie

2021 – 4 aprilie

2022 – 17 aprilie

2023 – 9 aprilie

2024 – 31 martie

2025 – 20 aprilie

2026 – 12 aprilie

2027 – 2 mai

2028 – 16 aprilie

2029 – 8 aprilie

2030 – 28 aprilie

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

POSTUL PAŞTELUI, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.

În general, preoţii şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca pe o instituţie de origine apostolică. În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alţii două zile, adică în vinerea şi sâmbăta de dinainte de Paşti, alţii trei, o săptămână sau chiar până la şase săptămâni. La Ierusalim, în secolul IV, se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus, în aceeaşi vreme, postul dura doar 40 de zile.

De la sfârşitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, cu toate că deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat după acel moment.

Publicat: 18 aug. 2019, 10:57 Autor: Loredana General
Pe aceeași temă