Boala Lyme (sau borelioza) este o afecțiune multisistemică de cauză infecțioasă, determinată de spirocheta Borrelia burgdorferi, transmisă la om prin mușcătura de căpușă.
Această boală este larg răspândită, dar are o incidenţă mai mare în anumite zone geografice şi este contractată de obicei în lunile de vară.
În patologia umană sunt implicate trei genospecii care alcătuiesc complexul Borrelia burgdorferi sensu lato: Borrelia burgdorferi sensu stricto (ce cuprinde toate tulpinile izolate în America de Nord), B. garinii şi B. afzelii. În Europa circulă toate cele trei genospecii, dar predomină B. garinii şi B. afzelii2;3;5.
Borelioza are o incidența în creștere în lume. Între 650.000 – 850.000 de persoane sunt afectate în Europa, iar în România, incidența a crescut de trei ori în ultimii ani, conform datelor oficiale ale Institutului Național de Sănătate.
Boala Lyme a fost recunoscută, pentru prima dată, în orașul Old Lyme, Connecticut, în 1975. Borelioza este cea mai frecvența afecțiune cauzată de căpușe din Europa și în Statele Unite al Americii.
Căpușele sunt insecte de dimensiuni mici, greu de detectat cu ochiul liber. Căpușele tinere, numite nimfe, au dimensiunea unei semințe de mac. În stadiul de adult, pot avea dimensiunea unei unghii de la degetul mic.
Boala este de origine bacteriană. Aceasta este transmisă de căpușele din genul Ixodes, o insectă care poate transmite bacteria Borrelia burgdorferi. Nu toate căpușele sunt purtătoare ale bacteriei Borrelia. Ciclul de viață al bacteriei Borrelia este complex: o parte se desfășoară în interiorul capusei, cealaltă parte parazitand diverse mamifere.
Persoanele care locuiesc sau petrec timp în zone împădurite, prezintă un risc mai mare de contractare a acesteia. Deținătorii de animale care petrec timp în zonele împădurite prezintă un risc mai ridicat de îmbolnăvire. De asemenea, infecția se transmite prin sânge, de la mama la făt prin intermediul placentei.
O persoană poate dezvoltă boala Lyme doar dacă este înțepat/mușcat de o căpușă contaminată cu bacteria Borrelia burgdorferi, care rămâne pe corpul uman fără întrerupere pe o perioadă mai mare de 17 ore. Acesta este timpul necesar migrării bacteriilor Borrelia din intestinul insectei către glandele salivare ale acesteia, de unde sunt transmise în organismul uman, odată cu salivă, la locul intepaturii.
Așadar, riscul de infecție crește odată cu numărul de ore care au trecut de la momentul în care căpușă a reușit să înțepe o persoană.
Boala se transmite la om prin contactul cu insectele infectate cu bacteria Borrelia în urmă hrănirii cu sângele unui mamifer infectat.
Boala Lyme se manifestă la om în urmă unei înțepături sau mușcături a unei căpușe contaminate și a unui contact direct om-insectă de 17h – 48h. Pe pielea persoanei va apărea, cel mai probabil, în primele 3-7 zile un punct roșu, specific bolii. Perioada de incubație a bolii este cuprinsă între 3-30 de zile. Căpușa trebuie îndepărtată imediat fără a o strivi, cu ajutorul unei pensete.
Atenție! Mușcăturile de căpușă nu dor, astfel că nu veți ști dacă ați fost înțepat, dacă nu va uitați cu atenție pe haine și pe piele.
Boala netratată corespunzător, în lipsa unor timpi rapizi de reacție sau din cauza lipsei simptomelor caracteristice, poate cauza complicații medicale:
Boala Lyme este diagnosticată în urma unui examen medical în prezența simptomelor, la care se pot adaugă o serie de teste și analize de sânge, examene nespecifice în funcție de simptome. Boala Lyme se vindecă total, în cele mai multe cazuri. Tratamentul și durata acestuia sunt stabilite de medic în funcție de stadiul bolii și de gravitatea simptomelor.
În Stadiul 1 al bolii, se administrează medicamente antibiotice pe cale orală, durata tratamentului fiind, în medie, de 10-14 zile.
În stadii avansate, mai ales, dacă boala a afectat sistemul nervos, se recomandă urmarea tratamentului pe cale intravenoasă, apoi, pe cale orală, durata acestuia fiind în medie de 14-28 de zile.
Artrita Lyme, un simptom al stadiului avansat al bolii Lyme, se tratează cu antibiotice orale, administrate pe o durata de 28 de zile.
Circa 10-20% dintre persoane afectate pot manifestă în continuare simptomele bolii Lyme, chiar dacă au urmat un tratament complet. Acesta poartă numele de sindromul bolii Lyme post-tratament. Sindromul se manifestă prin mobilitate redusă a corpului, reducerea abilităților cognitive, probleme de vorbire, oboseală.
Tratamentul de recuperare în urmă instalării acestui sindrom este de durata.
Sursa foto: Arhiva Ciao