EXCLUSIV | Cum e viața Cristinei Bălan cu trei copii! Ce și-ar dori artista pentru familia ei: „E jalnic cât se plătește pentru îngrijirea unei persoane cu dizabilități”

Au trecut 11 luni de când familia ei s-a mărit și a fost binecuvântată cu o fetiță, Nadeea Sofia.

Cum e viața Cristinei Bălan. Au trecut 11 luni de când familia ei s-a mărit și a fost binecuvântată cu o fetiță, Nadeea Sofia. Cristina Bălan este o mamă și o soție împlinită și fericită deopotrivă. E adevărat că are o viață mai aglomerată acum și că e mai greu  și obositor să faci față cerințelor a trei copii, căci pe lângă nou venita în familie, gemenii Toma și Matei, necesită și ei toată atenția  părinților lor.

Băieții au sindromul Down iar artista și soțul ei, Gabriel Bălan se ocupă îndeaproape de ei, îi duc la diverse terapii și au grijă să nu le lipsească nimic. Într-un interviu exclusiv pentru Ciao.ro, Cristina Bălan ne-a povestit cum este viața ei acum, ce și-ar dori pentru ea și soțul ei și cum face să mai aibă și puțin timp pentru ea. Artista are însă ceva pe suflet  și își dorește ca statul să susțină mai mult persoanele cu dizabilități. Cristina Bălan și-ar dori ca ea și soțul ei să poate munci și să aibă in același timp și grijă de cei trei copii ai lor.

Cristina, cât de mult s-a schimbat viața voastră în cele 10 luni de zile de când o aveți și pe minunata fetiță Nadeea Sofia?

Am mai spus și o voi tot spune: n-aș fi crezut că am putea trăi așa intens sosirea unui nou copil, cu toate că am trăit extrem de intens și apariția gemenilor în viața noastră. Însă atunci eram copleșiți de experiența prematurității nașterii lor, de diagnosticul de trisomia 21, de faptul că nu aveam ajutor decât când și când, practic i-am crescut aproape singuri, mai ales în primii ani. Și nu a fost deloc ușor.
Acum, în schimb, fără atâtea complicații ca la prima sarcină și naștere, simțim că am primit lumina, grația divină, suntem îndrăgostiți total de „bebelușia” fetiței noastre. Ne-a adus și mai mult echilibru, bucurie, împlinire, poftă de viață.

Cât timp mai ai acum pentru tine?

Ca să fiu sinceră, abia am timp sau energie să mă spăl pe păr. Spun asta ca să se înțeleagă clar cam care e situația: Nu mă plâng, consider că sunt binecuvântată să nu am timp pentru că am trei copii minunați, pe care-i îngrijesc.
Însă poate că viața noastră ar fi fost diferită dacă aveam un centru respiro, unde să ducem gemenii și să facă terapiile necesare într-un singur loc, în loc să alergăm cu ei peste tot într-un oraș mare și foarte aglomerat. Făcând aceste lucruri, nu prea ne rămâne timp să mai facem și altele, deși ne dorim și ne străduim enorm să și muncim.

Cum se înțeleg gemenii cu surioara lor? Din poze se vede că la voi e o adevărată armonie!

În poze se văd doar momentele frumoase, armonioase. Nimeni nu postează când se ceartă, când e hărmălaie sau disensiune.
Nu de alta, dar oamenii vor să vadă părțile bune, să le dea speranță, să-i inspire și să-i motiveze.
Sigur că și noi avem momente de tensiune, mici accese de gelozii sau egoism între copii, ca în fiecare familie. Chiar adineauri a fost un moment de genul, când unul dintre gemeni a luat o jucărie a bebelușei și n-a vrut să i-o mai dea înapoi. De aici discuții, negocieri… Dar per total, aș zice în proporție de 80%, lucrurile stau foarte bine, băieții o adoră pe surioara lor și se implică în îngrijirea ei, le place să se joace cu ea, să o facă să râdă, să se maimuțărească împreună, să o imite și să interacționeze.

Au fost puțin geloși la început sau s-au adaptat repede după ce au văzut noua lor “jucărie”, pe surioara lor?

Nu au fost geloși la început, doar pe parcurs au mai avut mici sentimente de genul, dar nimic flagrant sau intens. Ei se luminează la chip când o văd, mereu întreabă de ea, li se face dor.

Cum e viața Cristinei Bălan cu trei copii!

Cum faceți față tuturor cheltuielilor cu 3 copii?

Noi ne-am adaptat la provocările financiare de când cu gemenii, a fost crunt o perioadă, la început, când ne-am dat seama că nu mai putem mișcă nimic pe frontul muzical, care reprezenta veniturile noastre. Soțul meu a lucrat la o casă de discuri, apoi a fost brand manager la o trupă importantă, dar a trebuit să renunțe pentru că nu aveam cum să mă descurc singură cu doi bebeluși prematuri și cu nevoi speciale.
Acum ne-am mai echilibrat, dar primim ajutor de la părinți, altfel ar fi extrem de greu. Chiar și numai drumurile până la terapii sunt costisitoare, toate se scumpesc de la an la an însă indemnizația de handicap rămâne aceeași. Dacă vrem să muncim nu avem cum pentru că cine rămâne cu băieții să-i îngrijească, să facă activități cu ei?

Ce ți-ai dori să schimbi acum sau este cea mai bună perioadă din viața ta pe care o trăiești la maxim?

Singurul lucru pe care l-aș schimba ar fi să pot duce băieții la școală sau într-un centru cu toate terapiile necesare, cu personal profi și empatic, demn de acești copilași minunați.

Ce progrese fac băieții, Matei și Toma? Știu că merg la logopedie și diverse terapii și vă implicați extrem de mult și de bine în dezvoltarea lor! Ce anume ți-ai dori mai mult pentru ei, ca și ajutor și dezvoltare și mai armonioasă și benefică?

Am răspuns și mai sus dar voi dezvolta, dacă tot am ocazia. Băieții progresează strict pentru că ne susțin câteva asociații și entități, ca Magic Help, Kinetobebe, Institutul de Logopedie din Bucureșți, Hipoterapia, Climb Again.
Fără ei nu am putea susține nici jumătate din terapiile absolut necesare. Indemnizația de handicap ar acoperi doar combustibilul și două-trei ședințe/lună. E jalnic cât se plătește pentru îngrijirea unei persoane cu dizabilități. Un părinte care are copil cu sindrom Down, TSA, paralizii sau alte dizabilități grave nu mai poate munci, punct.
Voi repeta: nu mai poate munci.

Cum e viața Cristinei Bălan

Așadar, noi le suntem recunoscători celor care ne ajută, ne înclinăm în fața oamenilor care au ong-uri și susțin familii ca a noastră.
Doar așa progresează Matei și Toma și mulți alți copilași ca ei.
Mi-aș dori ca statul să înțeleagă necesitățile noastre reale, să nu mai simuleze interesul pentru persoanele cu dizabilități doar pentru a bifa ceva pe ordinea de zi…
Centre de terapii, specialiști formați din bugetul de stat, inclusiv cadre didactice care să fie remunerate corespunzător pentru acest lucru, școli speciale unde să fie cadre bine instruite, profesori de sprijin în școlile de masă, orientarea școlară rezolvată într-un singur punct și nu puși părinții pe drumuri peste tot, indemnizațiile crescute simțitor…Câte și mai câte.

Cum e viața Cristinei Bălan cu trei copii!

Sunt și ei atrași de muzică?

Băieților mei le place să cânte și să danseze. Au piese preferate, de la „We will rock you” la „Adventure of a lifetime”, „Watermelon sugar high”, „Macarena”, „I like to move it” (după ce au văzut Madagascar) și unele piese de-ale mele.
Nadeea e foarte atrasă de muzică, zilnic cântă pe limba ei “lalalala” și dansează când aude vreun cântec.

Ai un soț care te ajută cu copiii. Ai fi văzut altfel relația voastră? Îți lipsesc momentele voastre mai lungi împreună, mai aveți timp de o seară în care să puteți pune țara la cale sau să petreceți mai mult timp în doi?

Am un soț extraordinar, știu acest lucru și-i spun, uneori, nu foarte des dar suficient, zic eu.
Da, îmi lipsesc vacanțele de câte 2-3 zile, când ne mai deconectăm și noi de la rutină și ne reconectăm  la cuplu.
Doar seara mai putem interacționa și noi, cât de cât, dar de multe ori suntem frânți după o zi întreagă de făcut treburi cu copiii pe lângă noi. Soțul merge cu băieții la terapii, prin oraș, de multe ori ajunge acasă atât de obosit încât pică pe canapea.
Foarte rar mai mergem împreună pe undeva. Chiar și înainte de Nadeea. Nu mai țin minte când am avut ultima vacanță, doar noi doi. Anul trecut am fost la mare cu băieții, dar nu a fost relaxare, ci doar schimbare de decor, dar tot cu copiii după noi. Chiar mi-aș dori să putem să mai evadăm noi doi, noi doi, noi doi… (haha, dacă tot am lansat piesa „Noi Doi”)

 

Spuneai la un moment dat pe pagina ta de Facebook că sunt 3 lucruri esențiale în viață: să lucrezi trupul, să lucrezi mintea și să lucrezi cu emoțiile tale! La tine cum este acum? La care dintre aceste 3 părți trebuie sau vrei să lucrezi mai mult?

În momentul de față lucrez mai mult trupul, pentru că îmi revin după o sarcină și naștere. Au trecut 10 luni de când am născut și nu mă grăbesc, sunt concentrată pe altele. Cu emoțiile lucrez zi de zi, oricum.
Mintea mi-o antrenez tot așa, cât de des pot. Mai memorez versuri, mai fac exerciții de logică, mai citesc. Toate trei sunt importante și trebuie lucrate constant.

Mai ai timp să faci sport? Sau ești atentă la alimentație?

Da, sportul e esențial pentru mine. Îmi place să mă mișc ușor, să îmi lucrez mușchii, să am elasticitate și rezistență, să am suflu.
E important să punem sângele în mișcare, nu numai prin sport. Putem dansa, putem să facem orice ne aduce bucurie și plăcere.
Cu alimentația sunt cât se poate de atentă, da. Asta nu înseamnă că nu mai “păcătuiesc”, din când în când. Sunt momente când nu am dormit suficient sau poate sunt mai abătută și atunci mi se întâmplă să mănânc pe fond de oboseală sau pe fond emoțional.

Cum e viața Cristinei Bălan cu trei copii!

Dacă ar fi să te uiți în urmă, ai schimba acum ceva la viața ta?

Dacă aș schimba un lucru cât de mic, în trecut, prezentul nu ar mai fi la fel și îmi iubesc viață, experiențele, trăirile, iubesc totul așa cum e, cu plus și minus. Sunt recunoscătoare pentru orice îmi apare în cale, sunt oportunități de a învață, de a evolua. Și sunt conștientă că unde e cald trebuie să fie și rece, unde e sus trebuie să fie și jos. Și nimic nu rămâne la fel, totul se schimbă, se transformă. Acceptarea, reziliența, sunt instrumente care ar trebui predate în școli. Asta nu înseamnă fatalism, ci doar să ai inteligență de a te adapta.

Cât de împlinită și fericită este Cristina Bălan în momentul de față?

Aș zice că e foarte, și una și alta.

Care sunt cele 3 lucruri fără de care nu ai putea trăi acum?

Familia,  muzica. Sunt doar două! (rade)

Dacă ar fi să mai câștigi un show de talente, ce ai face acum cu premiul cel mare, în ce anume ai vrea să investești?

Dacă în trecut am investit în casa pe care am construit-o și în care locuim, acum aș investi în muzică. Aș plăti producții muzicale lucrate bine de tot, promovare, tot tacâmul. Din muzică aș reuși să scot investiția și să produc alți bani pentru a susține nevoile familiale. În definitiv, acesta ar fi scopul: să putem plăti oameni care să se ocupe de copii astfel încât să aibă activități de tot felul, să ne permitem o mașină mai încăpătoare, să călătorim cu toții, să facem tot felul de lucruri care acum nu ne sunt la îndemână.