Carmen Tănase plânge 12 ore pe zi la filmările pentru serialul “Clanul” ce va fi difuzat la Pro Tv, din această toamnă. Îndrăgita actriță are un rol dramatic, tragic, astfel că majoritatea scenelor sale sunt pline de tristețe și lacrimi.
Plânge mult și nu are parte de peripeții la filmări, asemeni unor colegi de-ai ei de platou, după cum ne-a dezvăluit într-un interviu exclusiv pentru CIAO.RO, recent, la evenimentul, organizat de Pro Tv, de lansare a grilei de toamnă.
Actrița ne-a dezvăluit și cum s-a schimbat viața ei de când s-a mutat lângă București, la casă, dar și de ce n-a mai fost în vacanță de 3 ani.
Cum reușiți să vă împărțiți între muncă și viața de familie? Știu că munciți mult…
Nu am cele 8 ore de somn pe noapte, dar nu le-am avut niciodată. Nu știu cum fac față. Mai cad… cafeaua e deja apă pentru mine. Mai cad, mă mai ridic. Ca toată lumea.
Atunci când cădeți ce înseamnă mai exact?
Mă mai îmbolnăvesc, mai obosesc, mai nu pot.. dar nu e grav. Ca orice om.
Ce puteți să-mi spuneți despre rolul pe care-l interpretați în serialul “Clanul” de la Pro Tv?
E un pic greu pentru mine pentru că eu în ultima vreme am jucat comedie, care, de altfel, îmi și place foarte mult. Și acum am schimbat registrul total. Dar total. Este solicitant. Îmi place pentru că fac altceva, dar e foarte solicitant pentru că zilele noastre de filmare uneori au și 12 ore. Și se filmează foarte serios, în regim de film, multe cadre. E complicat, e solicitant emoțional.
După o zi din asta în care plângi 12 ore și ești încărcat cu povestea personajului – pentru că personajul are o poveste tragică – când ajungi acasă, nu e așa de simplu. Mă întrebați de ce nu dorm… păi nu pot să mă culc imediat… că ești încărcat cu altcineva și cu problemele lui. Și până scoți din tine… durează. Din punctul ăsta de vedere este greu, dar plăcut.
Pe termen lung, nu vă afectează rolurile tragice, cu durere, cu plâns… rolurile negative… cum reușiți să vă deconectați?
Nu mă afectează. Acesta nu e un rol negativ, e un rol foarte solicitant emoțional, foarte dramatic. Nu mă afectează pentru că deja sunt bătrână în meseri asta. Există totuși niște tehnici, adică nu intri chiar așa cu totul. Că aia ar fi de psihiatrie.
Dar e antrenat tot parcursul ăsta al nostru prin diverse personaje pentru că asta te ține tânăr cumva. Tu te abandonezi, uiți că trece vremea, uiți că vine o vârstă pentru că tu ești ocupat cu alte destine. Asta e frumusețea meseriei ăsteia.
Peripeții la filmările serialului “Clanul”?
Nu am peripeții pentru că eu, ce am de filmat, este foarte grav și foarte serios și nu poți să îți permiți nici glume, nici nimic. E concetrarea mare. Așadar, aici nu am peripeții. Am la alte filmări unde, pe comedie, se întâmplă chestii. Dar aici nu-mi pot permite eu, sunt foarte atentă și foarte concentrată pentru că trebuie să dau mult într-un timp relativ scurt… totuși e o secvență.
Alte proiecte mai aveți?
De teatru. Dar e pe țeavă și un film, dar nu pot să spun multe pentru că încă n-am discutat amănuntele. Sunt proiecte, mulțumim lui Dumnezeu.
Dar în vacanță ați fost vara asta? Știu că ați filmat mult pentru serial…
Nu. N-am mai fost în vacanță de 3 ani, dinainte de pandemie. A venit pandemia și n-am mai putut merge, astă vară m-am mutat total, și în viață am făcut o schimbare radicală și după aceea am intrat în muncă și am zis că nu-mi mai doresc vacanță. Pentru că atât de tare am suferit când am stat degeaba și n-am lucrat, încât nu mă mai interesează vacanța. Să fie de lucru, asta e important.
Am stat mult. Și când stai mult și nu-ți faci meseria… Una e când știi că ai vacanță și după două săptămâni te întorci la muncă… și alta e când e nelimitat așa și nu știi ce se întâmplă cu tine. Și nu mai vreau asta.
Cum sunteți în noua căsuță? V-ați acomodat? Ați renunțat la viața din Capitală..
Da, m-am acomodat nesperat de repede, deși eu sunt un animal de oraș. Sau, mă rog, eram un animal de oraș. Nu credeam eu niciodată că mă voi muta eu de tot la țară. Așa, îmi plăcea să mă duc, să stau 3-4 zile în liniște…
În clipa în care am decis am fost și convinsă că așa este cel mai bine, am găsit o casă pe care am simțit-o – în prima secundă – a mea. Cu greu am găsit-o. Dar când am găsit-o a fost evident că aia e casa noastră. Și, culmea, nu mi-a mai fost niciodată dor de fosta mea casă în care eu am investit, am făcut-o… am stat mult – 20 de ani.
Am băgat în ea totul pentru că am fost convinsă că a fost și ultima mea casă. Și am luat-o de la zero practic. Adică am început din nou să conduc, ceea ce eu nu mai făceam de 25 de ani. Nu m-a interesat deloc asta cu mașina.
Aveți gradină, ați pus legume…
Da. Am pus roșii că astea sunt pasiunea mea. Am cele mai bune roșii ever, nu le-am pus nimic, nici îngrășământ, nimic. Vai de mine! S-au făcut niște roșii incredibile. Am mai pus busuioc, mentă, pătrunjel, leuștean…
Și acum, cât aveți filmările, stați în București sau faceți naveta?
Nu stau, nu. Fac naveta, sunt 40 de kilometri. Eu am mai rămas în București, într-un an și ceva, de 4 ori… atât.