Lăsatul Secului reprezintă ultima zi dinaintea unui post, zi în care ortodocșii pot mânca ”de dulce”, adică produse lactate, ouă și preparate care conțin carne. Anul acesta, Paștele ortodox va fi sărbătorit pe data de 19 aprilie, ceea ce înseamnă că pe 2 martie va începe Postul Sfintelor Paști sau Postul Mare, cum este cunoscut în popor. Este cel mai lung post din calendarul ortodox.
Postul Paștelui este unul dintre cele 4 posturi mari care se țin în fiecare an, conform Bisericii Ortodoxe, alături de Postul Nașterii Domnului, al Sfinților Apostoli Petru și Pavel și cel al Adormirii Maicii Domnului. Postul Sfintelor Paști este însă cel mai greu de ținut dintre toate, fiind cel mai lung și cel care are cele mai multe restricții alimentare. Înainte de începerea postului se lasă sec. Postul Paștelui este singurul care are două zile în care se lasă sec. Prima în care se renunță la carne, iar a doua zi în care se lasă sec este cea pentru lactate, ouă și pește. În 2020, Lăsatul secului de carne va fi chiar duminica aceasta, pe 23 februarie. Această zi mai este denumită și ”Duminica Înfricoșătoarei Judecăți”. Conform Bisericii Ortodoxe, în săptămâna de după Lăsatul Secului de carne nu se fac nunți.
O săptămână mai târziu este și Lăsatul Secului de brânză sau ”Duminica Izgonirii din Rai a lui Adam”. Anul acesta, va fi pe 1 martie, urmând ca de a doua zi să înceapă Postul Paștelui, care va ține până pe 19 aprilie. Singurele zile în care se poate consuma pește în tot Postul Paștelui sunt de Buna Vestire, pe 25 martie, și de Florii, care anul acesta pică pe 12 aprilie.
În toată această perioadă, în afară de restricțiile alimentare, credincioșii sunt îndemnați să nu consume nici băuturi alcoolice, să nu fumeze și să evite pe cât posibil faptele rele și gândurile necurate. În plus, nu se țin petreceri în Postul Mare.
Ca orice sărbătoare creștină, și Lăsatul Secului are niște tradiții, care în zilele noastre mai sunt păstrate doar la sate. De exemplu, la țară, înainte de Postul Paștelui se dădeau petreceri, la care sătenii puteau mânca din toate bucatele care sunt interzise în post. Lăsatul Secului pentru Paște reprezintă în anumite zone ale țării și începutul anului agricol. Oamenii încă practică obiceiuri moștenite de la strămoși, care să-i ferească de rele și să-i ajute să obțină recoltă bogată în toamnă. De exemplu, se aprind focuri seara, pentru a alunga spiritele rele și pentru ca satul să aibă prosperitate.
În alte zone, în special în Muntenia, femeile măritate fac plăcinte cu brânză dulce și stafide, pe care le oferă soacrelor, pentru ca relația dintre ele să fie bună și în timpul Postului. O altă tradiție este ca oamenii să ofere copiilor săraci 7 sticle cu lapte, câte una pentru fiecare săptămână a Postului Mare. Se crede că astfel, cei mici vor avea mai mult belșug în perioada de post.
De asemenea, de Lăsatul Secului, ca în oricare altă zi de sărbătoare, nu este bine să se muncească și nici să se spele rufe. Femeile trebuie să pună față de masă albă, nu colorată, pentru că albul înseamnă puritate.