Lăsatul secului 2020. Tradiții și obiceiuri. Ce nu ai voie să faci niciodată!

Lăsatul secului  2020. Pentru creștinii ortodocși, duminică, 23 februarie 2020, este lăsata secului de carne (Duminică Înfricoșătoarei Judecăți). Timp de încă o săptămână, creștinii mai au voie să consume brânză și lactate. Peste o săptămâna, duminică 1 martie 2020, este lăsată secului de brânză (Duminică Izgonirii lui Adam din Rai).

Lăsatul secului 2020

Duminică, 23 februarie 2020, este lăsatul secului de carne. Sintagma „lăsatul secului”, este înțeleasă ca fiind sinonimă cu uscat, de post, fără grăsime. În zonele rurale, înainte de intrarea în Postul Paștelui, se obișnuia să se organizeze petreceri, localnicii mâncând pe săturate din bucatele, de care nu se mai puteau atinge în post. În săptămâna lăsatului sec de carne, între 23 februarie și 29 februarie, nu se fac nunți.

La o săptămână după, pe 1 martie, este și lăsatul secului de lactate, astfel, că în postul Paștelui nu se consumă lactate. Mai mult, se spune că nu este bine să se facă petreceri, fapte rele sau să vorbești de rău o persoană. Nici peștele, untdelemnul, fumatul și alcoolul nu sunt permise. De asemenea, în Săptămâna Mare se mănâncă doar seara, pâine și se bea apă și în Vinerea Mare se ține post negru. Pe parcursul acestei perioade sunt doar dezlegări la pește, de Bunavestire, de pe 25 martie și în Duminica Floriilor, pe 12 aprilie de ortodocși și de catolici pe 5 aprilie.

Lăsatul secului 2020. Ce să nu faci niciodată

Pentru că sărbătoarea Sfintelor Paști este celebrată întotdeauna într-o zi de duminică, lăsatul secului pentru acest post are loc tot într-o zi de duminică. Sărbătoarea de lăsatul secului prezintă variații calendaristice, în funcție de zonă, ea fiind celebrată fie în duminica lăsatului sec de carne, fie în cea a lăsatului sec de brânză. În unele zone, pregătirile încep din ziua de sâmbătă. Acestă zi este marcată în special de obiceiuri legate de cultul morților. Se fac parastase și se dă mâncare de pomană. Se pregătesc tot felul de bunătăți, se coace pâinea, apoi se fac plăcințele cu mălai în frunze de varză, tăiței cu nucă sau cu mac, poame coapte.

Tradiții și obiceiuri

Duminică, toată familia se așază la masă și trebuie să mănânce pe săturate, pentru că de acum încolo nu se va mai putea mânca „de dulce”. În trecut, în această zi se țineau cele mai mari șezători. Tinerii se adunau la o casă din sat, iar fetele aduceau gogoși și plăcinte calde. Era ultima noapte în care se mai puteau distra, până la Paști. În unele zone, sărbătoarea se asemăna cu Revelionul. Se juca mult, se mânca și se bea din abundență. Ziua purta nume specifice diferitelor zone: Priveghi, Alimori, La Zăpostit, Hodăițe, Refenele, Opaiț, se arată pe site-ul http://www.crestinortodox.ro/. În Muntenia, petrecerea era familială. Cei mici veneau la cei mari, copiii la părinți, finii la nași și aduceau câte un plocon. De asemenea, sărutau mâna gazdei și cereau iertare, pentru a intra împăcați cu toată lumea în Postul Mare.

În postul Paștelui nu se consumă carne sau lactate. De asemenea, credincioșii trebuie să-ți țină în frâu gândurile necurate și poftele. Nu este bine să faci petreceri, fapte rele sau să vorbești de rău pe cineva.

Citește și: Moșii de iarnă 2020. Când sunt Moșii de iarnă în acest an. Tradiții și obiceiuri