Cuvintele care rănesc un copil fără ca părinții să realizeze. Avertismentul transmis de Teodora Mețiu

Felul în care vorbesc părinții cu un copil îi poate influența profund stima de sine, încrederea și felul în care se va raporta la lume mai târziu. Expertul în comunicare Teodora Mețiu atrage atenția că anumite expresii aparent banale pot deveni răni emoționale repetate zilnic, chiar dacă sunt rostite „pentru binele copilului”.

În podcastul „Altceva cu Adrian Artene”, Teodora Mețiu a explicat că amenințările sau condiționările folosite frecvent de părinți transmit copilului ideea că nu este suficient de bun sau că iubirea depinde de comportamentul lui. Printre exemplele oferite se numără formulări precum „Dacă nu-ți faci lecțiile, nu mergi afară” sau „Dacă nu termini tot din farfurie, nu te las la joacă”.

Potrivit specialistului, aceste expresii nu educă pe termen lung, ci activează frica și rușinea. Copilul începe să creadă, „zi de zi”, că este greșit sau insuficient, iar în timp poate deveni anxios, nesigur sau dependent de validarea celorlalți.

Cuvintele care rănesc un copil fără ca părinții să realizeze

Teodora Mețiu spune că una dintre nevoile fundamentale ale oricărui om este libertatea, inclusiv în copilărie. Atunci când părintele controlează totul prin amenințări sau pedepse emoționale, copilul nu mai simte că are dreptul să aleagă și începe să reacționeze fie prin revoltă, fie prin retragere.

Expertul în comunicare atrage atenția și asupra unor răspunsuri aparent inofensive, precum „Bravo, bravo” spus în grabă, fără atenție reală. Ea susține că un copil simte imediat dacă este cu adevărat văzut și ascultat sau dacă părintele reacționează automat, fără implicare emoțională.

Un alt semnal de alarmă este folosirea unor expresii precum „Nimic” sau „OK” în familie, atunci când există de fapt tensiuni și emoții ascunse. Teodora Mețiu consideră că lipsa dialogului autentic îi face atât pe copii, cât și pe adulți, să se simtă neînțeleși și nevalidați emoțional.

Specialistul recomandă părinților să înlocuiască amenințările cu explicații clare și comunicare empatică. În locul reproșurilor dure, copilul are nevoie să înțeleagă consecințele comportamentului său și să simtă că este acceptat chiar și atunci când greșește.

Declarațiile complete ale Teodorei Mețiu pot fi urmărite în podcastul publicat de Gândul.ro