Kinetoterapia, recomandarea medicului ortoped în combaterea sedentarismului

Sedentarismul este una dintre problemele de actualitate care caracterizează generația secolului XXI. Sedentarismul reprezintă lipsa activităților fizice pe perioade îndelungate de timp care favorizează apariția unor afecțiuni metabolice, cardio-vasculare sau psihice.

„Stilul de viață sedentar este demonstrat prin studii de specialitate că al patrulea factor de risc pentru mortalitate. Primele locuri sunt ocupate de hipertensiunea arteriala, consumul de tutun și hiperglicemia. Din nefericire, lipsa activității fizice este într-o continua creștere la nivel global având consecinte precum diminuarea oxigenării organismului, obezitatea, creșterea riscului apariției cancerului, afectarea posturii și aliniamentul greșit al tuturor structurilor corpului.”, explică dr. Tarek Nazer, Medic Primar Ortopedie, Traumatologie și Medicină Sportivă.

Pe de alta parte, activitatea fizica este definită că o mișcare produsă de mușchii corpului cu consum de energie. Toate activitățile pe care le întreprinde o persoană pot include o multitudine de grupe musculare: activitățile casnice, ocupaționale, dar și cele recreaționale.

Organizația Mondiala a Sănătății informează că persoanele între 19 și 64 de ani ar trebui să beneficieze de 150 minute de activitate fizică moderată sau 75 de minute de activitate fizică intensă.

Lipsa activității provoacă în rândul tuturor persoanelor probleme de greutate ajungând la diagnosticul de obezitate. Pentru evaluarea corecta, obezitatea se măsoară prin IMC – indicele de masă corporală și circumferință abdominala. Pentru aflarea IMC-ului, greutatea corporală (kg) se împarte la pătratul înălțimii exprimat în m.

Indicele de masă corporală ajută la clasificarea gradelor de obezitate:

Grad I obezitate – IMC între 30-34,9 kg/m2;
Grad ÎI obezitate – IMC între 35-39,9 kg/m2;
Grad III obezitate – IMC 40 sau peste 40 kg/m2.

Cum afectează sedentarismul activitatea normală a organismului uman?

Lipsa activității fizice pentru o perioadă mai lungă de timp încetinește metabolismul. Astfel, numărul caloriilor arse/folosite la mișcare va fi redus. Circulația sângelui vă încetini și vă crește riscul dezvoltării unor afecțiuni. De aici, enzimele ce conlucrau pentru descompunerea trigliceridelor își pierd activitatea. Un nivel crescut de trigliceride, LDL crescut, iar HDL scăzut favorizează instalarea diabetului de tip ÎI sau sindromul de oboseală cronică.
Lipsa activității fizice pentru o perioadă mai lungă de timp afectează postura și aliniamentul coloanei vertebrale. Orele petrecute la birou, pe scaun, în poziții vicioase determină slăbirea musculaturii paravertebrale, precum și scurtarea altor grupe musculare. Apar atitudini vicioase din cauza posturii incorecte și chiar instalarea hipotoniei musculare.
Lipsa activității fizice pentru o perioadă mai lunga de timp produce boli cardio-vasculare. Cercetările de specialitate au afirmat că persoanele care petrec mai multe de 6h la birou au risc crescut de a dezvolta hipertensiune arterială, formarea cheagurilor de sânge la nivelul membrelor inferioare, ateroscleroza, dar și boli coronariene.
Lipsa activității fizice pentru o perioadă mai lungă de timp crește riscul instalării depresiei. Cei ce nu obișnuiesc să facă mișcare sau să practice un sport sunt predispuși cu aproximativ 20% mai mult să dobândească depresie față de o persoană activă. De aici, putem demonstra că mișcarea, efectuată sub orice formă este cheia menținerii unui stil de viață sănătos și activ.
Kinetoterapia include un ansamblu de programe, tehnici și metode care favorizează procesul recuperator. Kinetoterapeuții ajută pacienții atât prin cursurile de supraspecializare învățate de ei, cât și pe plan psihologic pentru a depăși etapele solicitante ale recuperării. Trebuie să venim în întâmpinarea pacienților cu următoarele precizări:

„Kinetoterapia nu înseamnă masaj – de cele mai multe ori, kinetoterapia este confundată cu masajul. Greșit ! Kinetoterapia utilizează exercițiul fizic în scop terapeutic și utilizează, în procesul de recuperare, la ședințe individuale de masaj, cu scop decontracturant sau tonifiant asupra unor segmente musculare.

Kinetoterapia nu doare – se practică sub atenta supraveghere a terapeuților, iar în momentul apariției durerii se oprește desfășurarea exercițiilor. Exercițiile vor fi inital ușor de executat și plăcute pentru pacient, iar cu trecerea timpului și stăpânirea cât mai bună a manevrelor de executare, se vă aborda un nivel de dificultate mai crescut, cu scopul de a dezvolta tonusul muscular.”, explică specialistul.

Care sunt beneficiile kinetoterapiei?

Îmbunătățește mobilitatea;
Crește tonusul muscular;
Reduce și chiar elimină durerea, precum și procesul inflamator;
Sunt îmbunătățite reflexele posturale;
Îmbunătățește dexteritatea și motricitatea fină;
Reglează tensiunea arterială;
Previne instalarea timpurie a osteoporozei;
Induce o stare fizică și psihică de bine;

După 8 ore petrecute la birou, după 8 ore de ortostatism prelungit sau după 8 ore de lucru cu diverse greutăți, organismul uman suferă modificări ale structurilor osoase.

„Se instalează pozițiile compensatorii datorate dezechilibrelor existente și pot interveni diverse leziuni cauzate de poziții prelungile incorecte sau din cauza suprasolicitării musculaturii, tendoanelor, structurilor musculo-scheletale (sindromul de tunel carpian este un sindrom de referință cu privire la suprasolicitare membrelor superioare prin lucrul la calculator). Contracturile musculare paravertebrale pot fi supărătoare și se ameliorează doar prin intermediul kinetoterapiei (detensionare, stretching) sau fizioterapie, dar și fracturile sau entorsele survenite printr-o mișcare greșită necesitate o perioada de recuperare adecvata.”, conchide medicul ortoped, dr. Tarek Nazer.

Clinica Masaya dispune de o echipă de fizioterapeuți și kinetoterapeuți instruiți cu profesionalism care, alături de specialistul nutriționist, elaborează protocoal de tratament și recuperare pentru fiecare pacient în parte. Desigur, nu înainte ca acesta să fie consultat de medicul ortoped.