De ce se pune busuioc sub pernă de Sf. Andrei

De sărbătoarea de Sfântul Andrei sunt legate multe tradiții și superstiții, una dintre ele fiind aceea ca fetele să pună busuioc sub pernă. Află care sunt cele mai cunoscute obiceiuri de Sf. Andrei și ce semnifică ele.

Busuioc sub pernă de Sf. Andrei pun fetele care vor să-și afle ursitul. Dar aceasta nu este nici pe departe singurul obicei popular legat de această zi de mare sărbătoare.

Busuioc sub pernă de Sf. Andrei. Ce spune tradiția

Se spune că un fir de busuioc aşezat sub pernă de Sf. Andrei face ca în vis să apară imaginea ursitului. În popor, fetele nemăritate obişnuiesc să îşi pună busuioc sub pernă de Sf. Andrei alături de o oglindă pentru a-şi visa ursitul.

O altă superstiţie le determină pe acestea să întoarcă un ulcior de lut cu gura în jos, să pună pe fundul vasului trei cărbuni încinşi şi să rostească o incantaţie, dacă vor ca iubitul să li se arate în prag ziua următoare.

Un alt obicei pentru a ghici viitorul consta în a privi un pahar cu apa neîncepută în care arunca o verighetă sfinţită de preot în mijlocul căruia apărea chipul ursitului.

Tradiția de aflare a ursitului mai spunea că o fată dezbrăcată trebuia să se aşeze între două oglinzi cu o lumânare în fiecare mână şi să privească intens în oglinda din faţă. Se spunea că în oglinda din spate i se reflectau scene din viitor şi imaginea alesului.

Femeile își mai puneau sub pernă 41 de boabe de grâu. Dacă visau pe cineva că le lua grâul, atunci sigur se măritau. Cel care fura grâul era ursitul.

Tradiția de Sfântul Andrei spune că, toţi ai casei, mai ales fetele mari şi băieţii, seamănă grâu în câte o strachină sau glastră cu pământ. Aceluia îi va merge mai bine, va fi mai sănătos şi mai norocos, căruia i-o răsări grâul mai bine şi o creşte mai frumos.

Citește și: Cum se pune graul la incoltit de Sfantul Andrei. Invata si tu, pas cu pas

Tradiții și superstiții de Sfântul Andrei. Noaptea strigoilor

În credinţele poporului român de pretutindeni, în noaptea de către Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umblă strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale morţilor, care nu ajung în lumea de „dincolo” după înmormântare, sau refuză să se mai întoarcă „acolo” după ce îşi vizitează rudele, la marile sărbători calendaristice.

Potrivit superstițiilor, strigoii morţi devin foarte periculoşi pentru cei vii: iau viaţă rudelor apropiate, aduc boli, grindină şi alte suferinţe. După relele provocate şi locul unde activează, ei pot fi de apă şi de uscat, de vite şi de stupi, de ploi şi de foc. Ei călătoresc pe Pământ şi pe ape, strigând şi miorlăind, călare pe melita, pe coadă de matură, pe butoi.

Prin unele zone ale țării, se crede că aceşti strigoi iau coasele şi limbile de melita pe care le găsesc pe afară, prin curţile oamenilor şi se duc la hotare, unde se bat cu ele. Femeile au grijă că asemenea obiecte să nu fie lăsate afară. Se mai spune că ei dansează pe la răspântiile drumurilor, până la cântatul cocoşilor. Ei se bat cu strigoii vii, adică cu strigoii-oameni. A două zi, aceştia se cunosc după zgârieturile ce le au pe faţă. Din acest motiv, noaptea de Sfântul Andrei se mai cheamă și Halloweenul românesc.

Alte obiceiuri de Sf. Andrei

Tot în seară de 29 noiembrie, se adună la o casă mai mulţi flăcăi şi fete. Pe o masă, ei pun mai multe căciuli de usturoi, împrejmuite cu tămâie, smirnă şi câteva lumânări de la Paşti aprinse. Pun apoi pe masă diferite feluri de mâncare, mănâncă, vorbesc şi rad în toată voia bună, până când apar zorii zilei.

Fetele îşi împart între ele usturoiul, pe care îl duc a două zi la biserica, pentru a-l sfinţi preotul.Acest usturoi se pune pe policioară la icoane, fiind bun de făcut de dragoste.

Citește și: Traditii ciudate de Anul Nou din intreaga lume! Ce fac locuitorii din Danemarca, in Ecuator sau Japonia de Revelion