Cătălin Bordea, abandonat de tatăl lui într-un autobuz, după ce s-a născut! Ce s-a întâmplat 10 ani mai târziu, când şi-a revăzut părintele!

Mama l-a găsit şi m-a lăsat pe mine la el, că poate îşi regăseşte instinctele de tată. N-a fost aşa. El m-a urcat în autobuz, repet, aveam 2 ani, şi a coborât. Norocul meu a fost că s-a urcat bunica mea la una dintre staţii şi m-a găsit. Altfel, cine ştie unde ajungeam.

La 12 ani, m-am gândit să-mi caut tatăl. Am luat certificatul de naştere la mine şi am mers la el. Pentru el nu a fost un şoc, dar a fost unul pentru soţia lui de atunci”, a mai spus acesta.

„M-a întrebat dacă îmi este foame”

“A intrat în casă de mână cu mine şi i-a spus că sunt fiul lui… iar femeia…  de parcă mă cunoştea de-o viaţă, m-a întrebat dacă îmi este foame şi mi-a făcut cei mai buni cartofi prăjiţi, pe care i-am mâncat vreodată. Dacă trebuie în viaţa asta să fac rost de un număr de telefon, de al ei trebuie să fac rost. (…) Îmi ajut familia şi acum. Nu am cum să nu fac asta… Ei sunt familia mea. Şi dacă nu erau ei şi tot ce s-a întâmplat…. Probabil eu acum eram un drogat sau vreun beţiv din sat”, a mai dezvăluit Cătălin Bordea.