Oamenii expuşi chiar şi la un nivel scăzut de poluare a aerului riscă să dezvolte modificări structurale ale inimii care pot fi precursoare ale insuficienţei cardiace.
Expunerea la poluarea aerului a fost de mult timp asociată unui risc crescut de atacuri cardiace şi accidente vascular cerebrale, dar există puţin informaţii legate de modul în care poluanţii pot modifica structura şi funcţionarea cordului,potrivit unui articol publicat de autorii studiului în revista Circulation.
Cercetătorii au analizat date referitoare la expunerea la poluarea aerului provocată de trafic şi rezultate ale investigaţiilor cu rezonanţă magnetică efectuate de 3.920 de adulţi fără boli cardiovasculare. Aceştia au constat că expunerea la particule mici cunoscute sub numele de PM2.5, care includ praf, murdărie, funingine şi fum, precum şi la dioxid de nitrogen, un gaz otrăvitor din gazele de eşapament ale automobilelor, sunt asociate cu mărirea ambelor părţi ale inimii.
”Poluarea aerului pare să deterioreze sănătatea cardiovasculară chiar şi în cazul unui nivel redus al expunerii”, a spus autorul principal al studiului, Nay Aung, de la Queen Mary University din Londra.
Persoanele expuse la un nivel redicat de polare a aerului au o probabilitate mai ridicată de a avea ventriculi cardiaci mai mari, dacă se iau în considerare factori potenţiali care pot influenţa în mod independent mărimea camerelor respective, a explicat Aung într-un email.
”Este un lucru important pentru toate aceste modificări observate la inimă sunt similare cu cele observate în apariţia insuficienţei cardiace”, a arătat cercetătorul.
Pentru a analiza expunerea la fumul din trafic, cercetătorii au analizat date referitoare la nivelul mediu al poluării anuale la adresele de acasă ale participanţilor la cercetare, de la începutul studiului.
Jumătate dintre participanţi au fost expuşi la concentraţii medii anuale de sub 9,9 micrograme de particule de PM2.5 pe metru cub de aer (ug/m3) şi de 28,2 ug/m3 de dioxid de nitrogen.
În domeniul particulelor fine, acest nivel se încadrează în recomandările britanice referitoare la limitele expunerii medii la sub 25 (ug/m3), cu toate că Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a afirmat că nu există limite sigure pentru expunerea la PM2.5, au arătat Aung şi colegii săi în Circulation.
Cercetătorii au măsurat prin rezonanţă magnetică structura inimii pentru participanţii la cercetare, după aproximativ cinci ani de la începerea analizei expunerii la poluare.
Pentru fiecare 1 ug/m3 de PM2.5 şi fiecare 10 ug/m3 de dioxid de nitrogen, la care oamenii au fost expuşi în apropierea locuinţelor lor, inimile lor s-au mărit cu aproximativ 1%, potrivit studiului.
Timpul de mărire observată în studiu este ”o adaptare care poate fi recunoscută uşor care anunţă dezvoltarea unei insuficienţe cardiace”, au scris autorii.
Insuficienţa cardiacă apare atunci când muşchiul inimii este prea slab pentru a pompa sânge suficient în organism. Simptomele sunt oboseală, creştere în greutate din cauza retenţiei de lichid, respiraţie scurtă şi tuse. Medicamentele pot ajuta la întărirea inimii şi la reducerea acumulării de lichid în organism.
Studiul nu a fost un experiment controlat pentru a dovedi modul în care poluarea aerului poate fi o cauză directă a măririi inimii.
Este posibil ca atunci când oamenii inhalează aer poluat acesta provoacă o inflamare a plămânilor şi a vaselor de sânge, iar particule fine de materie să intre în fluxul sanguin, a spus Benjamin Horne, director pentru epidemiologie cardiovasculată şi genetică la Intermountain Medical Center Heart Institute, în Salt Lake City, Utah.
Acesta a mai spus că şi oamenii care nu au o boală cardiovasculară pot dezvolta boli din cauza expunerii cronice la poluarea aerului, informeaza news.ro.