Tradiții si superstiții pe 1 ianuarie. Ce e bine să faci în prima zi din an

1 ianuarie, prima zi din Anul Nou, este una de care sunt legate multe tradiții și superstiții populare.

Deși nu se mai cunosc și nu respectă la fel ca pe vremuri, pe plaiurile mioritice încă există multe tradiții și superstiții de care se ține cont pe 1 ianuarie. 

Tradiții și superstiții pe 1 ianuarie

După Revelion, de 1 ianuarie, ziua Sfântului Vasile, există mai multe obiceiuri pentru bunul mers al lucrurilor: Astfel, prima zi a anului este ziua în care fetele pun punți pentru a visa bărbatul cu care se vor căsători. Punțile sunt făcute din rămurele de măr dulce, construite din două crenguțe, care sunt, mai apoi, plasate în locuri ascunse. De ele se leagă un mănunchi de busuioc, o pară de argint legată cu un fir de ață roșu, un inel, o batistă și un șir de mărgele.
Tradiția românească spune că dacă puntea este plină de brumă, atunci fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac.

Un alt obicei răspandit este atingerea unui miel în prima zi din an. Acest gest aduce noroc si bogătie.

O superstiție veche spune că dacă în ziua de 1 ianuarie verși vin pe masă, anul ce tocmai a început va fi unul plin de noroc și de împliniri.

Superstiții în prima zi din an

Potrivit superstițiilor populare, se spune că dacă pe 1 ianuarie îți va intra în casă o persoană înstărită, atunci întregul an va fi bogat, În schimb, dacă te vizitează un musafir mai sărac, anul nu va fi unul cu prea multe câștiguri.

Un alt obicei este ca, pe nemâncate, fiecare om să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru un mai mare spor la lucru în noul an.

Tot în ziua de Sfântul Vasile se spune că e bine să se bea mult vin, pentru că atât cât vom bea, tot aşa vom avea şi sânge în obraji.

Tradiții si superstiții pe 1 ianuarie. Uratul și sorcovitul

Printre cele mai frumoase obiceiuri de Anul Nou, dar și în prima zi a noului an, colindele joacă un rol extrem de important.

Un obicei săvârșit colectiv de grupuri mici sau de cete de feciori, este cel al Dezlegării Anului. Astfel, aceștia dezleagă anul și rodul colindând pe ulițe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are că scop înlăturarea forțelor malefice: secetă, tăciunele de grâu, insectele și animalele dăunătoare recoltei etc. De asemenea, feciorii dezleagă și cununiile, cu un descântec: “Slobozim caslegiile/ Să mărităm fetele/ Umblați, feciori,/ Să fie petitori”.

De asemenea, pe 1 ianuarie, se merge cu Sorcova. Este unul dintre cele mai vechi obiceiuri tradiționale românești, ținut, cu precădere, de către cei mici, practicat în prima zi a anului.

Este un prilej prin care se oferă urări de sănătate, tinerețe și vigoare celor care sunt colindați,  prin atingerea ritmică a Sorcovei pe umărul gazdei.

Versuri Sorcova

Sorcova Vesela Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Ca un măr, ca un păr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
La anul și la mulți ani!

Citește și: 2020. Anul şobolanului de metal schimbă tot! Cum vor fi afectate zodiile