Sorcova este un obicei popular românesc, practicat pe 1 ianuarie. Sorcova era la început o mlădiţă înmugurită de măr, vişin, zarzăr sau gutui care se punea în apă în noaptea Sfântului Andrei şi până în ziua de Sfântul Vasile era înflorită.
Sorcova este legată de înnoirea anului, neavând nicio legătură cu ciclul religios al Crăciunului, conform creștinortodox.ro. Ziua, când copiii merg cu sorcova, este dimineața de Anul Nou. Tradiția spune că doar copiii trebuie să meargă cu sorcova pentru că au sufletul curat și ceea ce urează se îndeplinește mai ușor.
Pe vremuri se colinda cu o mlădiță înmugurită de măr. Ea se punea în apă în noaptea Sfântului Andrei și până în ziua de Sfântul Vasile era înflorită. Așa se explică de ce în colindele românești se cântă, în plină iarnă, despre florile dalbe, flori de măr, sau despre măruț, mărgăritar.
De altfel, numele de „sorcova“ vine de la cuvântul bulgar „surov“ (verde fraged), aluzie la ramură abia îmbobocită, ruptă odinioară, dintr-un arbore. Folcloristul Lazăr Șăileanu spune că numele de „Sorcova” ar veni din slavul „Soroku“, adica 40, de aici obiceiul ca gospodarul sorcovit să fie atins de 40 de ori.
Cu sorcova se bate de mai multe ori umărul unei anumite persoane, jucând rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite sănătate, tinerețe și fertilitate celui vizat. Astăzi sorcova este confecţionată dintr-un băţ, în jurul căruia se împletesc flori de hârtie colorată. Materialele utilizate sunt o baghetă de aproximativ 30-40 de cm, beteală, panglică colorată, hârtie creponată, sârmă subţire, aţă colorată, folie de staniol.
Bagheta se înfăşoară în sârmă, apoi pe cadrul creat se prind alte bucăţi de sârmă, modelate în tulpini. Fiecare sârmă este înfăşurată în beteală de pom argintie. Hârtia creponată se împătureşte în încercarea de a imita aspectul de floare, pentru a face pampoanele sorcovei. Pentru un pampon se pot folosi 2 – 3 flori, în diverse culori, legate direct cu sârmă. După ce au fost realizate, sunt fixate pe băţ.
Textul Sorcovei variază ușor în funcție de regiune, dar cel mai popular și clasic este acesta:
Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți
Peste vară, primăvară,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
La anul și la mulți ani!
În ultima zi din an, dar şi în prima zi a Anului Nou, este bine să nu facem cheltuieli şi să nu aruncăm nimic din casă – nici măcar gunoiul, deoarece, se spune, odată cu el aruncăm afară din casă şi norocul. Totodată, oamenii nu trebuie să aibă nicio datorie când începe noul an. În caz contrar, ei vor rămâne datori întreg anul.
Conform tradiţiei populare, la miezul nopţii dintre ani uşa casei trebuie să fie deschisă, pentru a-i face loc anului vechi să iasă şi Anului Nou să intre. Bătrânii spun că la trecerea dintre ani este bine ca fiecare persoana să poarte o haină nouă şi ceva roşu, dar şi să aibă în buzunar nişte bani. O altă credinţă populară spune că de Anul Nou este bine să se mănânce peşte, pentru a avea o trecere lină şi uşoară prin anul ce urmează, precum cea a peştelui prin apă.
La petrecerea de revelion nu avem voie să purtăm culoarea galben. Aceasta aduce ghinion și vrajbă. De asemenea, Anul Nou nu trebuie să ne găsească supărați. Dacă aveam vreo dispută cu cineva, aceasta ar trebui rezolvată până în miezul nopții. Dacă vom intra în noul an certați, atunci tot anul o să fie presărat cu numeroase conflicte.
De asemenea, pe masa de sărbătoare putem așeze ce preparate ne dorim, mai puțin cele din pui. Acest tip de carne nu se consumă în noaptea dintre ani pentru că aduce ghinion și sărăcie. De altfel, prima persoană care ar trebui să calce pragul în prima zi din an trebuie sa fie bărbat şi neapărat brunet, dacă vreţi noroc şi belşug tot anul. Tot în prima zi din an, evitaţi să daţi bani cu împrumut ori cadouri – riscaţi să nu aveţi un an îmbelşugat.
SURSA FOTO: Social Media