Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, celebrată anual pe 21 mai, ocupă un loc important în calendarul ortodox și în tradițiile populare românești. În această zi sunt cinstiți împăratul Constantin cel Mare și mama sa, Elena, considerați protectori ai credinței creștine.
Peste un milion de români își sărbătoresc onomastica de Sfinții Constantin și Elena, iar în multe localități au loc slujbe speciale, mese festive și obiceiuri transmise din generație în generație.
Împăratul Constantin cel Mare este cunoscut pentru rolul său esențial în răspândirea creștinismului. El a emis Edictul de la Milano în anul 313, act prin care creștinismul a devenit religie permisă în Imperiul Roman.
Mama sa, Elena, este recunoscută pentru descoperirea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Cei doi sunt considerați simboluri ale credinței și ai protecției divine.
În multe sate din România există obiceiul ca oamenii să aprindă focuri mari pentru alungarea spiritelor rele și pentru protecția gospodăriilor. Se spune că focurile aduc noroc și feresc animalele de boli.
De asemenea, ciobanii evită să mai ducă turmele la pășunat în această zi, deoarece tradiția spune că astfel animalele vor fi protejate de rele și de atacurile fiarelor sălbatice.
În unele regiuni, oamenii împodobesc casele cu ramuri verzi de nuc sau de tei, considerate simboluri ale protecției și ale sănătății.
Conform tradiției populare, în ziua Sfinților Constantin și Elena nu este bine să se lucreze pământul și nici să se facă treburi grele în gospodărie. Se spune că cei care nu respectă sărbătoarea pot avea parte de pagube sau ghinion.
Totodată, oamenii evită certurile și conflictele, deoarece această zi este asociată cu liniștea și armonia în familie.
În anumite zone ale țării există credința că persoanele care se spală cu rouă în dimineața zilei de 21 mai vor avea sănătate și frumusețe tot anul.
Mulți credincioși merg la biserică și dau de pomană pentru cei adormiți, împărțind colaci, fructe și preparate tradiționale.
Sfinții Constantin și Elena rămân printre cei mai iubiți sfinți din tradiția ortodoxă românească. Pentru mulți credincioși, această zi este un moment dedicat familiei, rugăciunii și respectării obiceiurilor moștenite de la bunici.
În fiecare an, tradițiile și obiceiurile legate de această sărbătoare continuă să fie păstrate atât în mediul rural, cât și în marile orașe.