Secretul cornulețelor fragede de Crăciun! Cum se frământă corect

Sărbătorile ne bat la ușă și în curând vor face la fel și musafirii, curioși cu ce bunătăți am împodobit masa de Crăciun. Pentru rezultate frumoase și gustoase, maeștrii cofetari de la Dulcinella România ne împărtășesc câteva dintre secretele lor pentru cozonaci pufoși, prăjituri speciale și cornulețe fragede. Calitatea gustului stă în simplitate și autenticitate și vine din ingrediente naturale și proaspete. Asta face diferența în gust și textură.

Cozonacul, regele încoronat al deserturilor de Crăciun, trebuie să fie pufos ca să fie bun.

Pentru asta se respectă două reguli esennțiale:

• timpii de dospire sunt foarte importanți. Nimeni nu grăbește în cofetărie acest proces; chiar dacă uneori durează mai multe ore, asta le oferă cozonacilor acea textură aerată;
• întotdeauna grăsimea și ouăle sunt la temperatura camerei – nu folosiți niciodată unt sau ouă reci, direct din frigider, pentru că asta împiedică omogenizarea aluatului.

În plus, sunt de evitat esențele artificiale. Dacă incorporăm vanilie, să fie vanilie adevărată. Dacă în rețetă scrie lămâie, atunci punem coajă proaspătă de lămâie.

Secretul cornulețelor fragede stă în proporția de grăsime și tehnica de frământare

Iar alegerea vișinelor e de asemenea importantă pentru prăjituri. Maeștri cofetari folosesc vișine proaspete, nu din compot. Sunt vișine în suc propriu care își păstrează gustul natural și aciditatea perfect echilibrată. Spre deosebire de vișinele din compot, care sunt prea dulci și au o textură moale si gust diluat cu apa si zahar, acestea aduc un contrast ideal între dulce și acrișor.

Orice prăjitură am pregăti, ordinea ingredientelor contează

În cofetărie, ca și acasă, uneori o simplă ordine greșită poate ruina rețeta. De exemplu, la blaturile pufoase (pandișpan) este esențial să batem ouăle cu zahărul înainte de a încorpora făina. La cornulețe, ordinea începe cu grăsimea (untul) și făina, pentru a crea un aluat nisipos, iar apoi se adaugă restul ingredientelor.

„Prăjitura este simbolul bucuriei împărtășite. E nelipsită de la mesele de sărbătoare și, de cele mai multe ori, e motivul pentru care oamenii se așază la masă împreună. Prăjitura e un liant al relațiilor umane. Ea reunește oameni, marchează evenimente importante și aduce un sentiment de sărbătoare în fiecare zi obișnuită. Dar astăzi, prăjitura nu mai este doar pentru ocazii speciale. Poate transforma orice zi obișnuită într-o sărbătoare. De aceea, oferim prăjituri nu doar pentru Crăcin sau Paște, ci și pentru bucuriile de zi cu zi”, spune Sergiu Diaconu, CEO Dulcinella România.

Cum se frământă corect

E adevărat că nu mai avem atât de mult timp, că poate nu mai gătim la fel de mult ca părinții noștri, că poate nici prăjituri de sărbători nu mai avem când să facem dar, din fericire, există soluții cu gust ca la mama acasă. Trebuie doar să știi unde le găsești. Gustul de acasă vine din ingrediente autentice și rețete neschimbate de-a lungul timpului și sunt cofetării care nu caută să reinventeze rețetele clasice. Ci să le respecte, pentru a duce mai departe tradiții, rădăcini și legături între oameni. E gustul acela pe care îl asociezi instant cu sărbătorile,  copilăria sau bucătăria bunicii.

Cum cumpără românii prăjituri de Crăciun și de ce?

În primul rând de dorul tradiției și a gustului copilăriei, dor de cozonaci, cornulețe și prăjituri cu cremă de vanilie sau ciocolată, simboluri ale sărbătorilor de iarnă.

În al doilea rând, pentru că sărbătorile sunt și despre estetică, despre cozonaci bine rumeniți și prjituri perfect glazurate. Pe care musafirii le vor aprecia și vizual și pentru gust.

Și poate cel mai important motiv e acela că timpul liber a devenit o resursă de lux. Iar sărbătorile nu mai sunt despre ore petrecute în bucătărie, ci despre timp petrecut alături de familie.