Sărbătoare mare la români: Sânzienele sau Drăgaica. Ce nu ai voie să faci pe 24 iunie!

Publicat: 23 Jun. 2021, 14:48 Life
Sărbătoare mare la români: Sânzienele sau Drăgaica. Ce nu ai voie să faci pe 24 iunie!

În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută drept ziua de Sânziene sau Drăgaica. Tot pe 24 iunie, credincioșii creștin ortodocși sărbătoresc naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. 

Sfântul Ioan Botezătorul, cel mai cunoscut profet al Vechiului Testament 

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită, în fiecare an, pe 24 iunie, iar această sărbătoare este cunoscută în popor şi sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.

În calendarul creştin ortodox, pe 24 iunie este celebrată naşterea lui Ioan Botezătorul, considerat ultimul mare profet al Vechiului Testament, dar şi cel care a făcut trecerea spre perioada Noului Testament. În memoria creştinătăţii, el va rămâne cel care l-a botezat pe Iisus Hristos în Iordan.

Biserica Ortodoxă serbează de obicei ziua morţii sfinţilor, numai Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul făcând excepţie de la această regulă. Ei au privilegiul de a li se sărbători atât naşterea, cât şi alte evenimente din viaţa lor: Adormirea Maicii Domnului, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, Bunăvestirea, soborul Sfântului Ioan Botezătorul.

Naşterea lui Ioan Botezătorul a avut loc cu şase luni înainte de cea a lui lisus Hristos. Sărbătoarea apare atestată documentar în secolele IV – V, când se fixează definitiv şi data Crăciunului.

Cine sunt Sânzienele

Ziua de 24 iunie este una extrem de importantă în tradiția populară. Pe lângă faptul că în calendarul ortodox, în această zi este mare sărbătoare, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, în popor se serbează și Ziua Sânzienelor. Se crede că acestea sunt un fel de zâne bune, dar în cazul în care de ziua lor oamenii muncesc, Sânzienele se vor transforma în personaje rele. La fel ca și Rusaliile, acestea îi vor pedepsi aspru pe cei care nu le respectă ziua.

Tot în popor, Sărbătoarea Sânzienelor este cunoscută și sub denumirea de Drăgaica sau Amuțitul Cucului. Aceste nume nu sunt alese la întâmplare. Este știut faptul că această pasăre, cucul, cântă doar pentru o perioadă scurtă, mai exact timp de 3 luni. Începe de pe 21 martie și se oprește în jurul datei de 22 iunie.

Noaptea de Sanziene. Legenda si superstitii

Uneori, se întâmplă să cânte chiar până la Sânziene. Se crede că atunci cucul se îneacă pentru că mănâncă orz și astfel își pierde vocea. Tradiția spune că atunci când cucul se oprește din cântat înainte de Sânziene, nu este semn bun. Vara va fi una lungă și grea pentru gospodari, pentru că nu va ploua deloc, iar seceta va afecta toate culturile.

Sânzienele îşi au originea într-un stravechi cult al soarelui, iar în unele zone, sărbătoarea se mai numeşte şi „Cap de vară”. În imaginaţia populară, Sânzienele sunt nişte fete frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, cel mai adesea, dansând.

Potrivit etnologului Marcel Lutic „ele sunt socotite zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor şi buruienilor, astfel încât acestea, în preajma sărbătorii de pe 24 iunie, devin plante de leac. Nu întâmplător, după sărbătoarea Sânzienelor, toate plantele dau îndărăt, adică nu mai cresc deloc”.

Tradiții și superstiții de Sânziene

În preajma Sânzienelor, fetele tinere care își căutau sortitul aveau obiceiul să arunce o cunună de sânziene pe acoperişul casei. Dacă aceasta rămânea pe acoperiş, fata urma să se mărite chiar în acel an, iar dacă ajungea pe jos, fata o mai arunca până rămânea prinsă, pentru a şti câţi ani mai are de aşteptat.

O altă tradiție presupune ca o cunună să fie aruncată pe colţul casei. Fata venea să o ia a doua zi dis-de-dimineaţă. Ea ducea cununa în ocolul vitelor şi, cu ochii închişi, o dădea de mâncare unei vite. După cum arăta această vită avea să arate şi viitorul soţ.

 În noaptea de 23 iunie, fetele obișnuiesc să pună sub pernă flori de sânziene, în speranţa că astfel îşi vor visa ursitul. Femeile căsătorite îşi înfăşurau mijlocul cu flori de sânziene, pentru a nu avea dureri la muncile câmpului. Atât fetele, cât şi femeile îşi puneau în păr sau în sân floarea, pentru a atrage atenţia asupra frumuseţii lor.

Din spicele de grâu, sânziene şi alte plante, fetele îşi făceau cununi cu care se împodobeau şi jucau dansul Drăgaicei. Acest dans era pentru belşug, precum şi pentru protecţia gospodăriilor şi ogoarelor. În tradiţia populară, se credea că, odată cu drăgaicele, juca şi soarele la amiază, astfel că el stătea mai mult pe cer decât de obicei. În ziua de Sânziene nimeni nu are voie să lucreze.

În multe zone din țară, în ziua de Sânziene se fac pomeni pentru morţi, de moşii de Sânziene.

Sursa foto: Arhiva Ciao

Publicat: 23 Jun. 2021, 14:48 Life
Pe aceeași temă