Sâmbătă, 31 octombrie, Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea morților. Pomenirea din această zi, este cunoscută și sub denumirea de „Moșii de toamnă”. În biserici au loc slujbe și se împart pachete cu mâncare celor săraci. În plus, se aprind lumânări care semnifică atât lumina credinței, cât și a faptelor bune ale celui comemorat.
Biserica Ortodoxă face pomenirea tuturor celor trecute la cele veșnice în dată de 31 octombrie 2020. Este o zi importantă înainte de începerea Postului Nașterii Domnului, care are loc în ziua de 15 noiembrie. În această sâmbătă sfântă, trebuie să ne rugăm că cei adormiți să primească harul ce ne revine nouă în ziua Nașterii Domnului.
Moşii de Toamnă amintesc de ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, pentru a elibera sufletele drepte de acolo. Sfinţii Părinţi au rânduit ca pomenirea să fie făcută într-o zi de sâmbătă. Ea urmează zilei de duminică, despre care, ştim cu toţii, e ziua Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.
În Sâmbăta Morţilor se săvârşeşte Sfânta Liturghie, pentru pomenirea celor adormiţi. Slujba de la Moşii de Toamnă 2020 se numeşte Slujba Parastasului şi conţine o rugăciune spre folosul celor adormiţi. Cuvântul „parastas” provine din limba greacă şi înseamnă „mijlocire”, „înfăţişare înaintea cuiva”. Cu alte cuvinte, se spune că face o legătură între cei morţi şi Dumnezeu. Prin intermediul ei, noi, cei în viaţă, ne putem ruga pentru cei trecuţi în nefiinţă.
În mod normal, Moșii de toamna pică în prima sâmbătă din luna noiembrie. Asta înseamnă că pică de obicei în data de 7. Dar, anul acesta, în 2020, se fac pomenirile pentru Sâmbătă Morților în ziua de 31 octombrie 2020. Sunt numeroase tradiții populare și obiceiuri legate de această zi.
Gospodinele merg la biserica și duc acolo colaci, colivă, lumânări și tămâie, pentru Sfânta Liturghie. Pregătirile pentru Moșii de Toamna încep încă din seară de ajun. Se consideră mare păcat dacă nu ai toate în ordine pentru biserica, a două zi de dimineață.
„Se face colivă din seminţe de grâu şi din alte roade de multe feluri ce sunt aduse ca prinos lui Dumnezeu”, care „arată că şi omul este o sămânţă, un rod al pământului care semănându-se acum în pământ precum grâul iarăşi va învia cu puterea lui Dumnezeu, răsărind în viaţa ce va să fie şi aducându-se viu şi desăvârşit lui Hristos.
Căci precum această sămânţă se îngroapă în pământ, iar după aceea răsare şi aduce mult rod, tot astfel şi omul fiind dat acum pământului prin moarte, iarăşi va învia. Acelaşi lucru îl spune şi Sfântul Apostol Pavel, arătând învierea prin pilda semănăturilor”, spune Sfântul Simeon al Tesalonicului.
Conform tradiției populare, în această zi nu este bine să mergi la fântână. Este interzis cu desăvârșire să treci printr-o răscruce de drumuri izolată. Se spune că pe acolo trec duhurile necurate, de care trebuie să te ferești. Dacă încalci regulă, vei avea ghinion până la sfârșitul anului. În plus, de Sâmbătă Morților nu este bine să faci vizite, decât dacă duci de pomană. La biserica se aduc merindele pentru sfințire: colivă, prescura și o sticlă de vin.
Se mai sfințesc și pachete cu alimente, pe care rudele celor care s-au stins din viață le împart, după ce se termină slujba de pomenire. Pe lângă alimente, trebuie să aducem tămâie, cărbuni și un prosop, care se înmânează preotului, la Sfânta Liturghie.
În această zi, gospodinele nu dau cu matura că să nu ridice praful în ochii răposaților. De asemenea, nu se spală și nu aruncă gunoiul că să nu ajungă în mâncarea morților. De asemenea, în amintirea celor adormiți, urmașii merg la cimitir pentru a le curată mormintele și a le așeza flori și lumânări aprinse la căpătai.