Sanda Ladoși a mărturisit ce a făcut-o să aleagă muzica, deși se pregătea să devină învățătoare și era trasă de medicină și teatru. Mai mult, ea a vorbit despre începuturile în carieră. Iată ce a dezvăluit!
Deși a cunoscut succesul în cariera muzicală, Sanda Ladoși recunoaște că nu avea în plan să devină cântăreață.
Într-un interviu Viva, Sanda Ladoși a mărturisit că vedea muzica drept o pasiune, nicidecum o carieră de viitor.
„Dacă stau bine să mă gândesc, nu știu dacă eu am ales muzica sau ea pe mine. Pentru că muzica a existat în educația mea de la o vârstă foarte fragedă. Eu, cumva, am fost adusă pe această cărare începând din grădiniță, când am devenit solistul corului, solistul grupului, și apoi în școală, și așa mai departe… De fapt, cred că ea m-a ales pe mine.
Pentru că eu nu am gândit muzica niciodată ca pe o carieră, ci ca pe o formă de a-mi petrece plăcut timpul. Și, mai ales, de a umple sufletul de bucurie. Pentru că eu, noi, ca generație, cel puțin la vârsta aceea, nu gândeam: „Doamne, când am să mă fac mare cântăreață și am să câștig o mulțime de bani…. Cam acesta este mentalul din ziua de astăzi, pentru că, din păcate, zona asta cam acolo tinde. Or, ceea ce am trăit eu a fost o imensă bucurie.”, a spus artista.
Sanda Ladoși a spus că nu se gândea la partea financiară atunci când își imagina o carieră în muzică, pentru ea conta doar faptul că scena o făcea să se simtă bine.
„În momentul în care urcam pe scenă mă simțeam bine, și asta însemna, de fapt, cel mai mult. Era important ca sufletul meu să fie împlinit, și era. Dar, repet, fără a gândi-o ca pe o viitoare carieră. Nici nu am putut să îndrăznesc să gândesc că asta va fi meseria din care eu voi trăi. Dacă stau să mă gândesc, până la urmă asta este sursa mea de existență. Și atunci, dând filmul înapoi, practic primul pas pe care l-am făcut în sensul acesta a fost din punct de vedere vocal, după aceea instrumental, pentru că în clasa I am urmat cursurile de pian, în Târgu Mureș.”, a mai adăugat Sanda Lasoși pentru sursa citată.
„Eu muzica nu vedeam ca pe o carieră, pentru că eram la Liceul Pedagogic, mă pregăteam pentru a fi învățător, iar când am terminat liceul deja eram în pregătiri, deoarece mă atrăgeau două zone aflate la extreme: teatrul și medicina, adică tusea și junghiul. (râde) Și eram foarte nehotărâtă, pentru că îmi plăceau amândouă. Acolo mi-ar fi plăcut să fac carieră, dar uite că nu a fost să fie. Iar teatrul era cumva legat de scenă și de zona aceasta, pe care o frecventasem ca hobby înainte.
Doar că în 1987 am participat la Festivalul „Steaua fără nume, pentru mine a fost cumva prima fază la nivel profesionist, iar în 1988, la Festivalul de la Mamaia, unde am obținut premiul 1. Practic de acolo a început o ascensiune extraordinară, la care nici nu visam.
Mi s-a propus să rămân în București pentru a putea să mă dezvolt pe mai departe în domeniul acesta, și uite cum s-a ales praful și de medicină, și de teatru, pentru că, angajându-mă în București, m-am axat pe muzică. Nu am ales-o eu, ea m-a ales pe mine și probabil că aceasta a fost misiunea mea personală. Dumnezeu m-a tot împins către ea prin diverse acțiuni care m-au atras în mrejele sale.”, a mai spus artista.
Sursă foto: social media