Moșii de iarnă reprezintă una dintre cele mai importante zile de pomenire a morților din tradiția românească. Această sărbătoare, cunoscută și sub numele de Sâmbăta Morților, este dedicată cinstirii sufletelor celor adormiți și păstrează obiceiuri transmise din vechime, cu o puternică încărcătură spirituală.
În multe zone ale țării, Moșii de iarnă sunt considerați un moment de legătură simbolică între cei vii și cei trecuți la cele veșnice.
Moșii de iarnă sunt sărbătoriți, de regulă, într-o sâmbătă din luna februarie, înainte de începutul Postului Paștelui. Ziua este dedicată pomenirii tuturor celor adormiți, indiferent dacă au sau nu o dată exactă de pomenire.
Conform tradiției populare, în această zi sufletele morților se apropie de lumea celor vii și primesc daruri sub formă de hrană și rugăciune.
Printre cele mai cunoscute obiceiuri se numără:
participarea la slujba de pomenire la biserică;
împărțirea de colivă, colaci, vin și mâncare gătită;
aprinderea lumânărilor pentru sufletele celor adormiți;
oferirea de pachete pentru rude, vecini sau persoane nevoiașe.
În multe regiuni, se crede că darurile trebuie oferite din suflet, pentru ca pomenirea să fie primită.
Tradiția spune că se oferă alimente calde, deoarece Moșii de iarnă au loc în sezon rece. Cele mai întâlnite sunt:
coliva;
colacii sau pâinea;
sarmalele, orezul sau fasolea;
fructe și dulciuri;
vin sau suc, alături de o lumânare aprinsă.
Pachetele sunt adesea însoțite de numele celui pomenit.
În tradiția populară, se spune că de Moșii de iarnă nu este bine să refuzi pomana oferită și nici să arunci mâncare. De asemenea, mulți oameni evită munca grea în această zi, considerând-o un moment dedicat reculegerii și rugăciunii.
Chiar și în prezent, Moșii de iarnă rămân o sărbătoare profund respectată, mai ales în mediul rural, dar și în orașe. Ele oferă un prilej de aducere aminte, de solidaritate și de păstrare a legăturii cu valorile spirituale și familiale.
foto: social media