Tinerii care ajung sa se simta ofensati chiar de cele mai banale lucruri sau situatii au fost recent inclusi intr-o noua categorie.
Din cate se pare, acestia ar face parte din generatia „fulgilor de nea”. Categoria a fost descoperita ca facand parte din cea a milenialilor sau „generatia Y” si se refera in special la persoanele nascute intre anii 1980 si 2000.
Generatia „fulgilor de nea” a ajuns insa sa atraga atentia recent si cea care a descoperit aceasta sub-categorie a fost cercetatoarea Claire Fox. Aceasta a scris si o carte denumita „I find that offensive!”, dupa ce a studiat indelung fenomenul.
Scriitoarea britanica a descoperit ca generatia „fulgilor de nea” e o categorie aparte de tineri. Ei reprezinta acea ramura care s-a desprins din generatia milenialilor, dar care au primit o atentie speciala din partea parintilor, fiind rasfatati peste masura si primind mereu ceea ce vor.
Totodata, tinerii sunt extrem de sensibili fata de orice si simt ca „lumea le este data peste cap” daca nu isi impun punctul de vedere si propriile opinii. Mai mult, cei din generatia „fulgilor de nea” tolereaza foarte putin frustrarea si nu prea reusesc sa faca fata problemelor din „viata reala”.
Toate acestea se accentueaza prin faptul ca tinerii se simt extrem de fragili in anumite situatii. Nici in ceea ce priveste empatia fata de ceilalti sau de mediul inconjurator acestia nu sunt mai activi, pentru ca de cele mai multe ori fac totul doar despre ei si ajung sa se simta neputinciosi.
In studiul sau, Claire Fox a mai arata si ca persoanele din generatia „fulgi de nea” se simt ofensati inclusiv si de faptul ca li se spune asa. Dintre 2.000 de tineri britanici care au fost intervievati in cadrul perioadei de cercetare, cu varste intre 16 si 24 de ani, trei sferturi considera ca aceasta eticheta le-ar putea afecta sanatatea mintala.
De asemenea, acesti tineri sunt ofensati si de faptul ca se spune despre ei ca ar fi vulnerabili si hipersensibili. Mai mult, ei prezinta in special o dorinta de victimizare, pe care adesea o transmit prin intemediul retelelelor sociale, la care sunt conectati in permanenta.
„Orice persoana cu o stima de sine redusa, pentru a o putea compensa spre a trai cu ea, incepe sa adopte atitudinea de victima. Aceasta ajuta la mentinerea unei stari de confort psihologic minimal si explica neputinta persoanei in cauza prin interventia aparenta a oricărui element extern care face ca tanarul sa nu isi asume ceea ce traieste. Intodeauna va fi cineva «de vina» si astfel se perpetueaza nevoia de victimizare si in perioada adulta si chiar la batranete”, a spus phihologul Mirela Horumba.
(sursa: adevarul.ro)