Drogurile pe care scriitorii romani le luau pentru inspiratie. Ce foloseau Eminescu, Barbu sau Eliade VIDEO

Drogurile pe care scriitorii romani le luau pentru inspiratie. Oricat de mult ti-ar placea sa crezi ca nu e adevarat, ca autorii romani au fost ‘curati’, afla ca nu e asa. Mai toti poetii si scriitorii romani au apelat la diverse substante halucinogene care sa ii ajute in procesul de creatie.

Unii foloseau droguri mai slabe, cum este cafeaua sau alcoolul, altii apelau la cocaina, bromura, camfor sau mescalina. Acestia isi doreau o minte treaza, ascutita, nu incetosata. Unii dintre ei foloseau opium si morfina. Afla ce droguri au luat scriitorii romani:

1. Mihai Eminescu

„Dacă a înnebunit Eminescu, cauza este exclusiv internă, este înnăscută, este ereditară. Viața lui era neregulată. Adesea se hrănea numai cu narcotice și excitante: abuz de tutun și de cafea, nopți petrecute în citire și scriere, zile întregi petrecute fără mâncare. Și apoi, deodată, după miezul nopții, mâncăruri fără alegere și fără măsură. Așa era viața lui Eminescu”, spunea Titu Maiorescu despre celebrul autor al Luceafarului.

Mihai Eminescu a fost tratat cu morfina de psihiatrul Alexandru Sutu. Acesta a deschis primul azil privat de psihiatrie unde autorul a si murit ulterior. Mihai Eminescu a si notat faptul ca mergea la doctor pentru a lua ‘calmante de 10 franci’. Suma era destul de mare pentru acea vreme.

Adevarul este ca, pe vremea lui Eminescu, medicii recomandau tratamentul cu opiu si hasis. Consumul de stupefiante in lumea literaturii romanesti a continuat. Alte nume mari trecute pe lista sunt Emil Botta sau Ion Barbu.

1. Ion Barbu

Acesta priza cocaina impreuna cu Tudor Vianu, prietenul sau. Din cauza consumului, depresia psihica a lui s-a accentuat. In 1924 s-a internatpentru tratament psihiatric si dezintoxicare. A fost la spitalul de boli mintale din Manastirea Marcuta.

„Din cauza unei prea lungi dezrădăcinări și a interesului meu viu pentru experiențe spirituale, am luat la Berlin obiceiul anumitor stupefiante: eter și cocaină”, marturisea Ion Barbu despre starea sa.

Ion Barbu folosea eter zi de zi, iar cocaina saptamanal. Dupa ce a fost internat la Manastirea Marcuta, a depasit perioada de sevraj si a plecat din spital in primavara lui 1925.

3. Emil Botta

Era dependent de morfina si toata lumea stia si vorbea despre acest viciu al sau. Nimeni nu a scris despre acest lucru din motive lesne de inteles. Regizoarea de teatru Jeni Acterian a descris cateva stari depresive ale poetului.

„Botta a băut cam mult și l-a năpădit disperarea. A început să recite versuri. Întâi Eminescu, apoi, nu chiar din senin, disperarea i-a atins un fel de demență și a recitat clocotitor, nebun, cu gesturi grele tot ce i-a trecut prin minte”, marturisea aceasta in jurnalul ei.

Declaratiile acestea au fost sustinute si de Arsavir Acterian: „In bârlogul în care se încuie îl surprind răvăşit, prăbuşit. Are o voce cavernoasă, parcă ţâşnită dinlăuntrul lui, încât cu greu percep ce spune. L-am descoperit cu greutate mai deunăzi în singurătate şi tăcere. Respira cu mare dificultate, bea totuşi cafele cu căni mari şi fuma că un posedat, rebel oricărui sfat şi oricărei asistențe.”

4. Alexandru Odobescu

Scriitorul a murit in urma unei supradoze de morfina. Acesta era dependent si o folosea des. In noaptea de 5 spre 6 noiembrie 1895 a luat o supradoza de morfina. A incercat sa se sinucida la 61 de ani, dar nu a reusit. Din cauza ca doza inghitita a fost enorma, a varsat tot.

Sotia lui l-a gasit in aceasta stare si a inceput sa planga. L-a rugat sa ia ‘contra otrava’ si a scapat. Din nefericire, Alexandru Odobescu isi dorea sa moara. A reusit sa se sinucida 2 zile mai tarziu. Si-a injectat o doza masiva de morfina si inima sa a incetat sa mai bata…

5. Eugen Ionescu

Era dependent de alcool si toata lumea stia acest lucru. Emil Cioran a fost cel care a descris cel mai bine situatia sa: „Eugen îmi telefonează din Lucarno, unde ar trebui să facă o cură într-o clinică. E ora 10 dimineaţa şi îmi spune că nu mai rezistă. Nu poate ieşi din crizele de depresie şi mă întreabă cum fac ca să trăiesc. Eu, însă, nu beau şi i-am spus lui Eugen că alcoolul e diabolic, că atâta vreme cât o să bea nu va putea ieşi din infern.”

Din nefericire, Eugen Ionescu nu a reusit sa scape de acest viciu periculos.

6. Mircea Eliade

Acesta a consumat droguri in scop spiritual. Mircea Eliade consuma cannabis si opiu pentru a aprofunda starile pe care le obtinea in urma meditatiilor yoga. In scrierile lui vorbea despre tufer de marijuana sau cannabis. Frunzele acestor plante – fierte sau fumate – produc o stare euforica preferata mai ales de misticii indieni. Fumatul de marijuana le facilita concentrarea mentala si le clarifica meditatia.

La 22 de ani, in 1929, Mircea Eliade a plecat in India. A poposit in Calcutta unde opiu, marijuana si hasis erau usor de procurat. In acea vreme, nu existau prejudecati morale sau legale in legatura cu consumul de droguri. A incercat opiu si apoi a fost invatat sa foloseasca plantele de Cannabis. Scopul era sa isi foloseasca mai bine mintea, mai ales in momentele de meditatie.

La inceputul anilor ’30, Mircea Eliade s-a intors in Romania. Atunci gazda lui i-a scris ca i-a gasit o pipa pentru opium pe care autorul a primit-o acasa. Mircea Eliade s-a aratat foarte interesant de aceasta ustensila pentru fumat droguri. Chiar l-a indemnat pe Emil Cioran sa foloseasca opiu pentru a scapa de depresie.

Intre 1941-1945, Mircea Eliade a fost atasat cultural la Ambasada Romaniei din Lisabona. Acolo folosea passiflorina si narcotice calmante. Acolo ii moare sotia si cade in depresie. A inceput sa foloseasca si pervitin, o metamfetamina inventata de nemti. Era folosita pentru soldatii plecati pe front. Anihila foamea, setea, frigul, stresul si frica.

In anii ’60-’70 a plecat in America unde a studiat atent cultura hippie. Consumul de droguri si libertatea sexuala l-au fascinat. Mircea Eliade a comparat miscarea hippie cu crestinismul primitiv, samanismul sau vrajitoria. Cartile pe care le-a scris in acea perioada au devenit best-seller-uri.

Sursa: incredibilia.ro