Dependența de Social Media: Cum ne poate afecta viața fără să ne dăm seama

În era digitală, rețelele sociale au devenit o parte integrantă a vieții noastre, dar atunci când timpul petrecut online devine excesiv, consecințele pot fi alarmante.

În cazul tinerilor, activitățile cotidiene, interacțiunile fizice cu alți oameni și performanțele școlare riscă să fie complet neglijate. Mai mult, stările frecvente de anxietate sau frustrare după utilizarea platformelor sociale pot indica o dependență emoțională. Compararea constantă cu ceilalți și căutarea validării prin like-uri și comentarii pot alimenta insecuritățile, afectând stima de sine și autoacceptarea. În acest interviu discutăm cu Cazimir Comandașu, psihoterapeut pentru adulți și adolescenți la Centrul EKA, despre pericolele ascunse ale dependenței de rețele sociale și impactul pe care îl poate avea social media asupra vieții tinerilor.

Ce factori contribuie la dezvoltarea dependenței de social media în rândul tinerilor?

În ultima perioadă apare tot mai frecvent, în cadrul ședințelor de terapie, problematica dependenței de social media, atât în rândul tinerilor, cât și în rândul adulților.

Un factor major ce influențează această dependență este legat de nevoia de a fi validat. Rețelele sociale oferă un mod rapid și accesibil de a primi o părere, un comentariu, un feedback. Aceastǎ validare, deși una superficialǎ, reprezintă un factor de motivație puternic, ce duce la utilizarea excesivă a platformelor de socializare.

Un alt factor semnificativ este comparația socială. Pe rețelele sociale, tinerii sunt expuși la imagini idealizate ale altora, de obicei prezentate într-o lumină favorabilă sau exagerată. Acest lucru poate duce la o presiune constantă de a se conforma unor standarde nerealiste. Comparațiile frecvente cu alte persoane pot alimenta sentimente de nesiguranță și de inferioritate, iar tinerii simt nevoia de a petrece și mai mult timp pe rețelele sociale pentru a-și ajusta imaginea de sine.

Accesul constant și stimulii din mediul digital reprezintă alți factori ce produc dependență atunci când vorbim despre social media. Rețelele sociale sunt concepute pentru a capta atenția și pentru a menține utilizatorii implicați prin notificări și recompense imediate.

Mediul familial și educațional joacă, de asemenea, un rol crucial în formarea comportamentelor legate de social media. Majoritatea tinerilor cresc într-un mediu în care utilizarea tehnologiilor digitale este permisă fǎrǎ a li se impune limite sau, in unele cazuri, chiar încurajată, aceștia fiind mai predispuși să devină dependenți de platformele sociale.

Cum putem diferenția între utilizarea frecventă și o adevărată dependență de social media?

Diferențierea între utilizarea frecventă a social media și o adevărată dependență presupune identificarea unor semne și comportamente specifice care indică mai mult decât simpla obișnuințǎ de a accesa aceste plaforme. În cazul unei utilizări frecvente, persoana poate petrece mult timp pe rețelele sociale, însa acest obicei nu afectează semnificativ alte domenii importante ale vieții cum ar fi munca, școala, relațiile sau activitățile esențiale. De asemenea, nu apar stǎri de vinovăție sau anxietate legate de acest comportament, iar persoana are control asupra timpului petrecut pe platforme.

În schimb, o adevărată dependență este marcată de lipsa controlului, de un impact semnificativ asupra vieții cotidiene și de o folosire compulsivă a rețelelor sociale. În cazul dependenței, persoana poate avea sentimente de vinovăție sau stări de anxietate atunci când nu are acces la social media, iar această accesare constantă devine un mecanism principal de adaptare atunci când apar probleme emoționale ori situații dificile.

Cum afectează utilizarea excesivă a social media sănătatea mentală și emoțională a tinerilor?

Utilizarea excesivă a social media are un impact negativ asupra sănătății mentale și emoționale a tinerilor. Aceștia pot avea stări de anxietate crescută și pot resimți un nivel ridicat de stres, adesea din cauza comparațiilor cu alte persoane sau a așteptărilor nerealiste create în urma postărilor văzue pe diferite platforme. Căutarea constantă a validării prin like-uri și comentarii poate duce la scăderea stimei de sine. În plus, lipsa de interacțiuni autentice și timpul petrecut în fața ecranului pot intensifica sentimentele de singurătate și pot contribui la depresie.

Ce pot face pǎrinții, profesorii sau adulții in general pentru a preveni dependența de social media?

Pentru a preveni dependența de social media, părinții, profesorii și adulții pot încuraja echilibrul în utilizarea platformelor de socializare. Poate cel mai important mod de prevenție este cel de a oferi un exemplu pentru cei tineri. Aceștia sunt mai mai interesați de acțiunile noastre și mai puțin de ce transmitem verbal. Astfel, putem încerca să oferim chiar noi un exemplu de echilibru atunci când vine vorba de folosirea social media și a tehnologiei în general. Este important să fie stabilite limite clare de timp pentru accesul la rețelele sociale și să fie promovate activitățile offline care dezvoltă abilități sociale, autentice și personale. Dialogul deschis despre efectele negative ale social media, despre cum să recunoască semnele unei utilizări problematice și cum să gestioneze emoțiile legate de aceasta, este esențial. În plus, modelarea unui comportament sănătos în utilizarea tehnologiei și crearea unui mediu în care tinerii se simt sprijiniți și înțeleși pot contribui la prevenirea dependenței.

Cum abordezi aceastǎ dependențǎ in cabinet?

Cred că este necesar să subliniez, mai întâi de toate, importanța înțelegerii față de persoana pe care dorim să o sprijinim. Poziționarea pe o treaptă de putere, o atitudine superficială și sublinierea repetată a greșelilor impiedicǎ procesul dezvoltǎrii. În cabinet, abordarea dependenței de social media presupune un proces gradual de conștientizare și autoexplorare. Necesită multă răbdare, acceptare de sine și dorință de schimbare. De asemenea, pe lângă tehnicile dobândite în cadrul procesului de formare profesională de psihoterapie, terapia prin focusing și practicile de mindfulness sunt instrumente valoroase pentru a însoți tinerii în procesul lor de conștientizare asupra impactului pe care rețelele de socializare îl pot avea asupra stării lor emoționale și mentale.

Cum ne putem construi o relație sănătoasă cu social media?

O relație sănătoasă cu social media poate fi construită cu ajutorul stabilirii unor limite clare privind timpul petrecut în fața ecranelor și calitatea conținutului vizionat pe platforme. Filtrarea conținutului este importantă pentru a accesa informații de calitate, potrivit intereselor personale. Tinerii pot, de asemenea, să se implice activ în crearea unui conținut pozitiv și sănătos, încurajând un comportament respectuos și susținător în mediul online.

Cazimir Comandașu este psihoterapeut cu formare în terapia centrată pe persoană, la Centrul EKA. Cazimir oferă sesiuni de terapie individuală pentru adulți și adolescenți, în cadrul cărora se concentrează pe construirea unei relații terapeutice solide, bazată pe înțelegere, empatie și autenticitate, pentru a sprijini fiecare persoană în călătoria sa unică de creștere și vindecare.

foto: Centrul EKA / pixabay.com