Anxietatea este o tulburare din ce în ce mai frecventă în societatea contemporană. S-a scris despre ea nenumărate cărți, din perspectivă medicală sau motivațională.
Scriitorul britanic și actorul de comedie Aaron Gilles propune în cartea sa Cum să supraviețuiești sfârșitului lumii. Ghidul tău împotriva anxietății o perspectivă inedită asupra subiectului.
Propriu-zis, Aaron Gilles face anxietatea de râs! Publicată de Lifestyle Publishing, parte a Grupului Editorial Trei, ”Cum să supraviețuiești sfârșitului lumii” este o confesiune amuzantă a scriitorului despre lupta sa cu anxietatea. Dar și un dialog plin de empatie cu cititorii. Mai mult sau mai puțin anxioși.
Suntem tot mai mulți dintre noi „mașini de tocat griji”, care tragem peste puteri să rezolvăm sarcini, să atingem obiective, iar acest lucru are consecințe importante asupra psihicului uman. Însă, atrage atenția Aaron Gilles, „lupta cea mare de pe câmpul anxietății nu constă în a învinge anxietatea, ci în a redeveni tu însuți”. Din perspectiva autorului cărții, iată 7 lucruri pe care să NU le faci dacă ai o minte anxioasă.
În Cum să supraviețuiești sfârșitului lumii, Aaron Gilles descrie reacția sa la festele pe care i le-a jucat starea emoțională, una clasică, de altfel: „Când mi-am dat seama prima dată că propria-mi minte mă dușmănește și că hobby-ul ei favorit e să născocească noi și haioase tulburări psihice cu care să mă lupt, am reacționat așa cum ar reacționa orice mascul beta de 20 și ceva de ani: m-am dus la pub și m-am făcut că plouă”.
Ca „orice britanic care se respectă”, Aaron Gilles recunoaște că a „tratat” anxietatea cu alcool. Însă, ignorarea anxietății este cea mai păguboasă strategie. Pentru că stările emoționale negative nu dispar. Ba mai mult, se agravează. Mai ales când primesc „remedii” precum cele menționate mai sus.
Ședințele de psihoterapie, sportul și petrecerea timpului în compania celor dragi – chiar și la pub – sunt câteva dintre metodele prin care scriitorul a încercat să-și țină sub control anxietatea.
„Anxietatea se delectează cu singurătatea ta” atrage atenția Aaron Gilles. Reacția cea mai obișnuită în această situație este închiderea în sine, construirea unui „turn de fildeș”, a unei fortărețe care să ferească persoana anxioasă de toate amenințările din jur. Dar acest tip de siguranță este iluzoriu, pentru că „anxietatea îți mai trimite o provocare: o frică absolută și chinuitoare de singurătate”, spune Gilles. Refuzarea izolării înseamnă evitarea uneia dintre clasicele capcane ale anxietății.
Între recomandările pentru gestionarea stării anxioase la serviciu, Aaron Gilles recomandă și anumite schimbări în obiceiurile zilnice. Prima pe listă este următoarea: : „Lăsați‑o mai ușor cu cafeina!”. Deși e de acord că o cană cu cafea „e o minunăție”, actorul britanic de comedie spune – din proprie experiență – că efectele acesteia nu sunt de dorit. „Cafeina nu face decât să exacerbeze starea de spirit de la momentul respectiv; dacă erați deja anxioși, acum sunteți foarte rapizi și anxioși; dacă erați deprimați, acum sunteți foarte rapizi și deprimați”. În opinia lui Aaron Gilles, soluția ar fi înlocuirea cafelei cu ceai, infuzii din plante sau sucuri din fructe. „Știu că sună alarmant de sănătos, dar chiar funcționează”, comentează scriitorul.
Nu are niciun sens, iar cel mai adesea efectul este contrar. Dacă o persoană care suferă de anxietate s-ar putea calma rapid, ca și când ar apăsa pe un buton, cu siguranță ar fi făcut deja acest lucru, fără a aștepta invitația cuiva. Este ceea ce subliniază și Aaron Gilles în Cum să supraviețuiești sfârșitului lumii: „Probabil că vă dați seama că a porunci minții anxioase să se relaxeze e ca și cum ai șopti – Haideți să ne calmăm, vă rog – în mijlocul unei revolte de stradă”. Anxietatea nu ascultă ordinele directe ale creierului, dar poate fi păcălită.
Scriitorul britanic recomandă metoda redirecționării atenției, o strategie foarte utilă în cazul lui. Aceasta înseamnă concret să-i fie oferite minții alte lucruri care să o capteze. Sportul e de folos pentru că „oferă o posibilitate de redirecționare, îți cere să te concentrezi, te face să transpiri și te enervează”. Iar în condițiile în care te doare tot corpul din cauza efortului, „anxietatea e exilată la marginile minții, redusă deocamdată la tăcere de sudoare și de înjurături”, explică Aaron Gilles.
„Relațiile mele romantice au fost deteriorate de problemele mele de sănătate mintală, astfel că s-au terminat cu despărțiri, autosabotare și alegeri proaste de viață”, se confesează scriitorul. În capitolul „Mintea mea și relațiile de cuplu”, Aaron Gilles are totuși câteva sfaturi pentru anxioșii speriați că împlinesc o vârstă rotundă și, spre deosebire de majoritatea cunoștințelor de pe Facebook, nu au copii, animale de casă și un conac la țară. Primul pe listă este să nu se grăbească și să pună astfel o presiune suplimentară pe creierul deja afectat.
Nu va ajuta cu nimic. Sinceritatea față de iubit(ă), mărturisirea problemei și stabilirea împreună unui plan de atac contra anxietății sunt mult mai folositoare. În același capitol, Aaron Gilles descrie cu un veritabil umor englezesc câteva scene erotice dintre un anxios și perechea sa „normală” din punct de vedere psihologic, pe care le semnează cu numele de Rusty Cricket, pseudonimul său de autor erotic.
„Dacă avem voie să fim egoiști pentru ceva în viață, acel ceva e sănătatea noastră mintală”, spune scriitorul. Cei care descoperă că există un anumit factor de stres sau o cauză clară a anxietății trebuie să o îndepărteze. Iar dacă această cauză are legătură cu persoane din viața lor, cu atât mai mult. „Eu, de pildă, m-am îndepărtat de persoanele negative, de oamenii a căror prezență în viața mea nu-mi aducea nimic bun. E dificil, dar dacă reușești să faci asta te vei simți revigorat”, spune autorul.
Vei sfârși prin a-ți amâna toată viața. Acest simptom este tipic celor care suferă de anxietate, iar Aaron Gilles s-a confruntat la rândul lui cu el: „Habar n-am cum am reușit să termin cartea asta! E aproape o formă de artă cu acte în regulă”. Mirarea sa provine din faptul că teama de a nu rata o acțiune îl determina frecvent să o amâne. Mai concret, se întrerupea din scris ca să: curețe casa, să-și ordoneze alfabetic DVD-urile, să-și facă ordine în dulapul cu șosete și alte treburi care păreau dintr-o dată să nu mai sufere amânare. Puțină organizare și o recompensă după finalizarea unei acțiuni ajută în această situație.