Femei care au schimbat lumea: povestea de viata lui Coco Chanel! De ce nu s-a casatorit niciodata

Coco Chanel (n. 19 august 1883 – d. 10 ianuarie 1971) a fost una dintre figurile marcante ale secolului trecut, singura creatoare de modă inclusă de revista TIME pe lista celor mai influente o sută de persoane ale secolului 20.

Coco Chanel, pe numele ei adevărat Gabrielle Bonheur Chanel, s-a născut într-un spital de caritate din Saumur, Maine-et-Loire, Franța. A fost al doilea copil al lui Eugénie Jeanne Devolle și al lui Albert Chanel. Mama ei a fost spălătoreasă, iar tatăl ei a fost vânzător ambulant, care a dus o viață nomadă, călătorind dintr-un oraș într-altul pentru a-și vinde mărfurile. La naștere, numele de familie al lui Coco a fost înregistrat, dintr-o eroare, Chasnel în loc de Chanel, însă istoria n-a consacrat eroarea, ci numele real al lui Coco. Gabrielle a avut două surori și doi frați. La vârsta de 12 ani, Coco și frații ei au rămas orfani de mamă. Mama lor a murit la doar 32 de ani din cauza unei bronșite.

Rămas văduv, tatăl și-a trimis băieții la o fermă, unde au lucrat ca simpli zilieri, iar cele trei fiice au ajuns la un orfelinat în Correze, în centrul Franței, care aparținea de Congregația Sfintei Inimi a Fecioarei Maria. A fost o viață dură, cu o disciplină strictă, însă această experiență a fost, în cele din urmă, una favorabilă pentru Coco. La orfelinat a învățat ea să coasă. Când a împlinit 18 ani, Coco a trebuit să părăsească orfelinatul. A locuit o vreme într-o casă destinată tinerelor catolice în Moulins.

Mulți ani mai târziu, Coco Chanel și-a repovestit copilăria într-o cheie mai degrabă fantastică, îndulcindu-și propriul trecut și împănându-l cu elemente ficționale. Ea a povestit că, atunci când mama ei a murit, tatăl ei a plecat în America pentru a-și căuta norocul, iar ea a fost trimisă la niște mătuși. De asemenea, ea și-a mistificat și momentul nașterii, pretinzând că s-a născut cu zece ani mai târziu și, prin urmare, era mult mai mică atunci când a rămas orfană de mamă.

În cei șase ani petrecuți la orfelinat, Coco a învățat să coasă suficient de bine, încât să nu aibă nici o dificultate în a-și găsi un job de croitoreasă. Când nu cosea, Coco cânta într-un cabaret frecventat de ofițeri de cavalerie. Debutul și l-a făcut într-un pavilion din Moulins, numit la La Rotonde. Numele Coco și l-a luat în perioada când cânta la cabaret și e posibil ca el să își fi avut inspirația în două cântece, populare în epocă, „Ko Ko Ri Ko“ și „Qui qu’a vu Coco“, care fac trimitere la cuvântul cocotă. Însă, Coco și-a dat seama destul de repede că o carieră pe scenă nu face parte din viitorul ei.

În 1906, Coco începe o relație cu un fost ofițer de cavalerie și moștenitor al unei bogate fabrici de textile, Etienne Balsan, pe care îl cunoaște la cabaret. În vârstă de 23 de ani, Coco devine amanta lui Balsan. Următorii trei ani îi petrece la castelul Royallieu, lângă Compiègne, într-o viață de lux și decadență, condimentată cu petreceri și daruri scumpe din care n-au lipsit diamantele, rochiile și perlele. Același ofițer i-a pus lui Coco la dispoziție apartamentul său din Paris și a introdus-o în cercurile selecte ale Capitalei. În 1908, Coco a început o relație cu căpitanul Arthur Edward Capel, unul dintre prietenii lui Balsan și un bogat membru din înalta societate engleză. Capel a ajutat-o pe Coco să își deschidă primele ei magazine de haine.

La sfârșitul anilor ’20, în timpul Marii Crize, Coco Chanel deschide, și tot cu ajutorul lui Capel, primul său butic celebru, pe 31 Rue Cambon, iar, în curând, se va extinde și la Deauville și Biarritz. Totuși, trebuie amintit că, la început, Coco Chanel a făcut pălării, iar primele ei cliente ei au fost femei simple, dar nici cele bogate nu s-au lăsat prea mult așteptate.

Din 1912 şi până în 1920, Coco a urcat pas cu pas podiumul designerilor parizieni. Stilul său vestimentar relaxat, cu rochii şi costume simple, ciorapi de damă, bijuterii, parfumuri şi textile cucereşte încet-încet piaţa. Coco Chanel devine prima creatoare care introduce jerseul în lumea modei. În 1922, lansează celebrul parfum „Chanel nr. 5“, care a devenit şi a și rămas cel mai profitabil produs al firmei.

 

Pierre Wertheimer îi devine partener în afacerile cu parfumuri în 1924 şi, după unii biografi, îi devine şi iubit. El deţine 70% din companie, Coco 10%, iar un amic, Bader, 20%. Familia Wertheimer continuă să aibă controlul companiei de parfumuri şi astăzi.

În paralel, în 1925, Coco îşi pune semnătura pe jacheta care devine un simbol al casei de modă şi, un an mai târziu, pe „micuţa rochie neagră“. Multe dintre piesele ei vestimentare nu s-au schimbat prea mult de la un an la altul sau de la o generaţie la alta.

În 1921, în timp ce se afla la Monte Carlo, Coco Chanel îl cunoaște pe Samuel Goldwyn, celebru producător de filme, care îi propune lui Coco să vină la Hollywood pentru a face costume pentru starurile MGM. Goldwyn îi oferă creatoarei de modă suma de un milion de dolari, ofertă pe care ea o acceptă. Coco Chanel a creat haine pentru vedete ale marelui ecran precum Goria Swanson sau Ina Claire. De asemenea, Greta Garbo și Marlene Dietrich au devenit clientele private ale ei. Însă ea a lucrat și pentru regizori europeni celebri precum Jean Renoir sau Luchino Visconti.

Coco Chanel n-a avut relații doar cu oameni de afaceri, ci și cu artiști. Una dintre relațiile notorii ale ei a fost cea cu poetul Pierre Reverdy, precum și cu ilustratorul și designerul Paul Iribe.

În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, Coco Chanel a avut o relație romantică cu Hans Günther von Dincklage, un diplomat german și fost ofițer în armata prusacă. Această relație i-a scăzut simțitor cota de popularitate în Franța și, implicit, și cifra de afaceri la Paris a avut de suferit. Coco s-a exilat pentru o vreme în Elveția, unde și-a continuat relația cu ofițerul german. Din Elveția, a revenit în Franța în 1954 pentru a-și repune pe picioare afacerile cu haine și, mai ales, pentru a-și continua marșul prin viață și drumul care a dus-o direct în istorie, îmbrăcată, desigur, într-un costum clasic Chanel și învăluită în efluviile parfumului Chanel Nr. 5.

Fie că e un costum din anii ’30, ’60 sau de sfârşit de mileniu, costumul clasic de la Chanel are un stil simplu, aproape rectangular. Costumul tipic are margine tighelită şi o fustă scurtă, prinse cu un lănţişor din aur. Nasturii seamănă cu nişte monede sau sunt din aur cu logo-ul CC imprimat pe ele. De asemenea, poalele bluzei sunt întărite cu un elastic pentru a nu-i permite să alunece, iar fermoarul este plasat într-o parte a fustei pentru un plus de confort.

Cumva, a purta un costum Chanel este ca şi cum ai purta o haină personalizată, făcută în aşa fel încât să se potrivească mişcărilor celei care o poartă, haina păstrându-şi perfect graţia şi eleganţa. Acest costum clasic nu poate fi purtat decât însoţit de şiraguri de perle şi aur, uneori complexe, alteori simple şi austere. O geantă clasică Chanel împodobită cu logo-ul CC va avea întotdeauna o baretă din aur care va atârna peste umăr, iar cea care o poartă trebuie să aibă în picioare clasicii pantofi cu toc înalt sau, pur şi simplu, nişte balerini.

Astăzi, costul mediu al unui costum Chanel este de aproximativ 5.000 de dolari şi poate fi cumpărat de la magazinele Chanel sau din alte magazine selecte. Detalii cum ar fi materialul folosit, croiala personalizată executată manual ar mai putea adăuga ­mulţi alţi bani la acest cost estimativ. Chanel a fost şi a rămas o firmă care a considerat că preţul mare al produselor puse în vânzare va face ca design-ul perfect al hainelor să fie admirat la adevărata lui valoare.

Coco Chanel a intrat în legendă încă din timpul vieții, exercitând un magnetism aparte printre femei și bărbați. A avut curajul de a introduce pantalonii în garderoba feminină. A avut multe relații, dar nu s-a căsătorit niciodată. A locuit timp de treizeci de ani la Hotel Ritz, acolo unde a și murit la vârsta de 87 de ani. A inventat costumul pentru femei, cel mai popular fiind de inspirație militară. Nativă a zodiei Leu, Coco Chanel a ținut toată viața lângă țigarete și foarfece o statuie cu un leu. Leul este gravat și pe nasturii costumelor create de ea. Negrul a fost culoarea ei favorită, și e posibil ca asta să i se fi tras de la hainele pe care le-a purtat în copilărie și adolescență la orfelinatul catolic în care a stat timp de șase ani. La înmormântarea ei, modelele sale au ocupat primele locuri, iar sicriul a fost acoperit de flori. Coco Chanel a fost înmormântată în Elveția, la Lausanne. Piatra funerară a fost creată chiar de ea însăși, piatră de pe care nu putea lipsea leul, semnul zodiacal sub care s-a născut.