Sărbătoarea de Rusalii este una dintre cele mai vechi sărbători creștine, alături de Paște. De Rusalii, atât creștinii ortodocși, cât și cei greco-catolici, sărbătoresc Pogorârea Sfântului Duh. Denumirea de Cincizecime a acestei zile vine de la faptul că se prăznuiește la cincizeci de zile după Paște. În 2021, Rusaliile ortodoxe au loc pe data de 20, respectiv 21 iunie.
Prima zi de Rusalii pică întotdeauna într-o duminică, exact a și sărbătoarea Paștelui, iar în cea de-a doua zi de Rusalii, lunea, se sărbătorește Sfânta Treime. Prima și cea de-a doua zi de Rusalii sunt zile libere legale. Potrivit Codului Muncii, zilele libere de Rusalii se acordă în funcție de data la care este sunt sărbătorite de fiecare cult religios în parte.
De Rusalii este sărbătorită Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli. Această sărbătoare este cunoscută în popor drept Duminica Mare sau Rusaliile, ocazie cu care se încheie ciclul pascal: Învierea, Înălţarea şi Pogorârea Duhului Sfânt. De asemenea, aceasta este considerată și ziua întemeierii Bisericii creștine.
Până la sfârşitul secolului al IV-lea, Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh. Ulterior, cele două sărbători au fost separate, Cincizecimea rămânând numai ca Pogorâre a Duhului Sfânt. Potrivit Bibliei, în momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe apostoli. Pentru început, apostolii au căpătat puterea de a vorbi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Apoi, aceștia au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni.
Sărbătoarea Rusaliilor aduce cu ea numeroase tradiții și obiceiuri, respectate cu sfințenie de credincioși.
În credința populară, Rusaliile sunt, de fapt, spiritele morților, numite în popor Iele sau zane rele. Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbătoarea trandafirilor. O altă semnificație este legată de fiicele împăratului Rusalim, despre care se credea că au puteri magice pe care le foloseau pentru a seduce și pentru a pedepsi oamenii care le încălcau cuvântul și nu le făceau pe plac.
Conform superstițiilor, Rusaliile, denumite în popor ”iele”, stau în acele zile pe lângă izvoare și ademenesc oamenii cu cântecul lor. Cei care se opresc să le asculte și se prind în horă cu ele se îmbolnăvesc și întră într-un fel de transă, din care nu pot fi scoși decât prin anumite descântece.
În anumite zone din țară se crede că cei atinși de iele pot fi vindecați de cântecele călușarilor. Astfel că grupuri de băieți cutreieră prin sate, cântând și jucând. Mai mult, se crede că oamenii bolnavi care sunt colindați de călușari se vindecă. În Oltenia, tinerii călușari sunt întâmpinați de Rusalii, conform tradiției, cu frunze de nuc, pelin, usturoi și sare.
În unele zone din țară, femeile ung tocurile caselor cu usturoi pentru a-și proteja familia de rele tot timpul anului.
În sâmbăta de dinaintea Rusaliilor se dau de pomană oale de lut împodobite cu flori, cu un colac deasupra. Pentru sănătatea și bunăstarea celor vii se împart, duminică, farfurii de porțelan împodobite frumos.
Se spune că dacă vremea este frumoasă, așa va fi tot timpul anului, iar pământul va fi roditor și culturile bogate.
În această zi de mare sărbătoarea, tradiția populară spune că nu este bine să te cerți cu cineva, ca să nu fii ”luat de iele”. La fel, pentru a te feri de aceste zâne rele, nu trebuie să mergi singur prin locuri pustii sau să cutreieri prin vie.
Și cei care nu respectă sărbătoarea și merg la muncile câmpului de această sărbătoare se spune că sunt pedepsiți.
Începând de la Rusalii, timp de nouă săptămâni, nu se mai culeg plante și ierburi de leac.
Sursa foto: Pixabay.com, Arhiva Ciao