Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre cele în care biserica o cinstește pe Maica Domnului. Buna Vestire sau Blagoveștenia este ziua în care Sfântul Arhanghel Mihail i s-a arătat Sintei Fecioare și i-a dat vestea nașterii lui Iisus.
Data acestei sărbători a variat la început. Astfel, unii o sărbătoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus Buna Vestire se sărbătorea pe 18 decembrie.
Sărbătoarea Bunei Vestiri a născut, de-a lungul timpului, o serie de datini, superstiţii şi obiceiuri. Tradiţia populară spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul.
În această zi se fac şi previziuni meteorologice. În popor există credinţa că aşa cum este vremea ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti. De Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.
Tradiția ne mai spune că în ziua Bunei Vestiri, oamenii nu au voie să se certe și să fie supărați unii pe alții. Dacă se vor supara, vor avea necazuri tot anul.
Totodată, conform tradiției românești, ziua de Buna Vestire se mai numește și Ziua Cucului. Se spune că în această zi va cânta pentru prima dată cucul, vestitor important în viața omului. În această zi mare, cântecul cucului trebuie așteptat de oameni cu veselie, cu stomacul plin și cu buzunarele pline de bani. Astfel vor putea beneficia de lucruri bune în anul ce va urma.
Pe de altă parte, dacă cântecul cucului ne va surprinde posomorâți și cu stomacul gol, atunci e semn rău. Se spune că “te-a spurcat cucul”, iar peste an lucrurile nu vor merge tocmai bine.
În unele zone ale țării, de Buna Vestire, există obiceiul ca pomii să fie amenințați cu un topor și să fie stropiți cu țuică. Așa vor avea roade bogate. De Blagoveștenie se mănâncă pește, pentru a fi tot anul “ca peștele în apă”. În ziua de Buna Vestire, pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că vor muri toți peștii din apa respectivă.
Gospodinele nu au voie ca, în ziua de Blagoveștenie, să pună ouă sub cloșcă. Potrivit superstițiilor, puii vor ieși cu două capete și cu patru picioare.
La Blagoveştenie se efectuau nenumărate acte de purificare a spaţiului, de alungare a şerpilor de pe lângă casă şi a insectelor şi omizilor din livezi. De asemenea, se afumă cu tămâie şi cârpe arse clădirile, curţile, oamenii şi vitele (Transilvania, Banat). O altă tradiție este să se producă zgomote de care să se sperie forţele malefice prin tragerea unui clopoţel legat de picior (Transilvania) sau lovirea fiarelor (Banat). Totodată, se aprind focuri în grădini şi livezi și se scot din lăzi la aerisit straiele şi ţesăturile.
În unele zone ale țării, există obiceiul de a face un foc în curte, în dreptul ușii. Se pun pe lângă foc 3 strachini cu apă, sare și pâine care mai târziu sunt date de pomană. În alte părți, conform tradiției, se așază pe pragul ușii 3 farfurioare cu pâine și sare spre a potoli foamea îngerilor. Aceștia, în schimb, vor păzi și veghea locuința respectivă.
Sursa foto: Arhiva Ciao