Anca Țurcașiu, declarată moartă! Povestea pe care puțini o știu: „M-au scos să mă ducă spre găleată”

Anca Țurcașiu a fost declarată moartă la naștere. Povestea pe care puțini o știu despre artistă.

Anca Țurcașiu și-a născut fiul pe 1 martie 1999 după o sarcină dificilă. Radu a devenit cel mai frumos mărțișor al ei, în care experiența nașterii, dar și a renașterii s-au împletit împreună.

Anca Țurcașiu, declarată moartă!

În anul 1970, atunci când Anca Țurcașiu venea pe lume prematur, la 7 luni și cu hemoragie puternică a mamei, medicii nu i-au mai dat niciun fel de șanse și au declarat-o moartă la naștere.

Medicii au primit apoi ordine să salveze mama. „M-au scos să mă ducă spre găleată-dacă pot să mă exprim așa, și în drumul acela, zborul acela, am țipat”, povestea Anca Țurcașiu într-un interviu mai vechi.

Povestea pe care puțini o știu

Iar 29 de ani mai târziu, iată, acel copil care a renăscut miraculos în sala de nașteri, avea să aducă și ea pe lume o viață.

„Da, cred că Dumnezeu a vrut să mă lase și pe mine pe aici. Să învăț niște lecții. Când am născut eu nu mi-am făcut griji, știam că totul va fi bine, am fost foarte pozitivă, aveam un medic extraordinar și nu am avut niciun fel de emoții.”, a declarat artista pentru demamici.ro.

Anca Țurcașiu s-ar fi văzut și mama unei fetițe

„Mi-ar fi plăcut să am și o fetiță. Dar uite că viața mi-a dat sute, mii de fetițe, pentru că lucrez într-o grădiniță și de 21 de ani predau copiilor și am în jurul meu în fiecare săptămână zeci și sute de fetițe care îmi sar în brațe și care mă iubesc cărora le fac codițe și pe care le strâng în brațe. Așa că am avut parte de dragostea a sute și mii de fetițe!”, a mai declarat Anca Țurcașiu pentru demamici.ro.

Anca Țurcașiu: „Au crezut că am murit la naştere”

„Întotdeauna am avut o relaţie specială cu Dumnezeu pentru că, pe timpul sarcinii, mama mea se ruga la statuia Sfântului Anton din Catredala Sfântului Iosif. Noi suntem ortodocşi, dar pentru că ea lucra vizavi de Spitalul Stundenţesc şi era aproape de Catredală, mergea acolo, la catolici, şi se ruga în fiecare marţi.

Mi-a transmis şi mie, cu timpul, această linişte pe care ţi-o dă locul acela special. Am început să mă duc acolo de copil. Eu sunt născută la 7 luni, cu un kilogram şi nouă sute de grame, cu probleme.

Au crezut că am murit la naştere. În drum spre vestita găleată am ţipat. Şi asta mă face să fiu determinată, să mă gândesc că totuşi cineva acolo acolo Sus m-a iubit, m-a lăsat să trăiesc şi chiar să fac ceva, să las în urma mea ceva. Iar locul acela este al sufletului meu.

Nu mă duc la nicio altă biserică. Mai intru la Elefterie, pentru că am un părinte cu care mă mai sfătuiesc. La Catedrala Sfântul Iosif nu vorbesc cu nimeni de acolo, doar cu Cel de Sus. De câte ori am ocazia, în cursul săptămânii mă duc, marţea, nu contează ora, nu contează dimineaţa, seara, stau la slujbe împreună cu toţi catolicii. Este o pace cu care pleci, de nepovestit în cuvinte”, a delcarat Anca Ţurcaşiu pentru revista “Taifasuri”. Citește toată povestea aici.