Adevarul despre Giulgiul din Torino! Oamenii de stiinta au ajuns la o concluzie controversata despre Mantuitor. CE s-a vazut

Giulgiul din Torino a fost analizat de catre oamenii de stiinta si a oferit anumite raspunsuri.

Considerata una dintre cele mai controversate relicve din lumea crestina, bucata de panza a ascuns, insa, detalii importante. Savantii au facut mai multe test pe Giulgiul din Torino, pentru a putea avea o imagine mai clara despre Iisus Hristos.

Mantuitorul ar fi fost invelit cu bucata de panza, imediat dupa ce a fost rastignit pe cruce. Se credea ca multe dintre petele de sange de pe material ar fi fost ale lui Iisus, dupa crucificare, dar si ca prezinta infatisarea acestuia.

Giulgiul din Torino are o lungime de 4,36 metri si o latime de 1,10 metri si este alcatuit din fire de in tors manual. Pe tesatura apar doua amprente, partea din fata si cea din spate ale unui barbat ce nu purta vesminte si fusese biciuit, si probabil crucificat.

Trupul fusese asezat pe spate, pe jumatatea inferioara a giulgiului, iar cealalta parte l-a invelit pe deasupra. Materialul are in prezent numeroase gauri, care au fost peticite, si acele locuri se presupune ca ar fi fost arse intr-un incendiu din anul 1532. Giulgiul prezinta si pete de apa, ca rezultat al stingerii flacarilor.

Cercetatorii de la Universitatea din Pavia, in Italia, au folosit recent tehnici moderne cu ajutorul carora au analizat petele de sange de pe relicva controversata. Au procedat asemenea criminalistilor care descopera indicii la locul unei fapte, pentru a putea determina daca barbatul invelit cu bucata de material ar fi fost rastignit sau nu.

Savantii din Italia au simulat fluxul de sange cu un manechin, dar si prin intermediul unui voluntar viu, care nu a fost ranit in urma procesului stiintific. Au fost efectuate sapte teste de sange, si s-a folosit atat sange real, cat si sintetic, noteaza cunoastelumea.ro.

Totul pentru a putea fi observat unghiul in care sangele s-ar prelinge de pe corpul unui om, daca el ar fi fost intr-adevar rastignit. Giulgiul din Torino a oferit informatiile necesare in acest proces. „Acesta este genul de activitate criminalistica facutat tot timpul in investigatiile Politiei. Chiar si o persoana rastignita ar trebui sa lase pe material un model distinctiv de sange, ceea ce ar fi o informatie fascinanta pentru noi.

Petele de sange de pe giulgiu, sau mai bine zis locurile unde acestea sunt pozitionate, nu par sa fi fost facute de o persoana rastignita. De exemplu, semnele de sange de pe mana ar sugera ca acestea au fost tinute la un unghi de 45 de grade, in timp ce antebratele ar sugera ca au fost tinute la un unghi de 90 de grade”, a declarat medicul Matteo Borrini.