Monica Anghel împlinește o frumoasă vârstă chiar pe 1 iunie! Artistă consacrată, vedeta se menține din ce în ce mai bine și este adesea admirată pentru cum arată acum și pentru silueta pe care o are. Aniversarea o va prinde la Oradea, printre oameni dragi. Fiul ei o va surprinde cu ceva frumos iar artista se simte binecuvântată pentru tot ceea ce are acum și despre care ne-a povestit într-un frumos interviu pentru Ciao.ro!
Pe 1 iunie o să fie ziua dumneavoastră. Ce faceți, cum petreceți, ați pregătit ceva anume și ce vă doriți?
N-am pregătit nimic, nu fac nimic anul ăsta pentru că sunt la Oradea. Și rămân aici la Oradea. Pe 1 iunie voi avea un masterclass împreună cu Andrei Tudor, pentru copiii de la Enjoy Music.
Este o asociație care se ocupă de copiii talentați din Oradea. Așa că, de ziua mea, le ofer unor copii din toată știința și priceperea mea. Lucru care mă bucură foarte mult.
Ce vă doriți acum, la ceas aniversar?
Să fim sănătoși, să fim liniștiți, să fim mai buni unii cu alții. Să nu ne mai băgăm în seamă așa, aiurea… Să nu ne mai dăm cu părerea fără să fim întrebați.
Dacă te întreabă cineva ce părere ai despre, spui. Dacă nu te întreabă nimeni ce părere ai despre, nu te apuci să comentezi. Că nu e treaba ta să comentezi…
Dar un cadou special? Ceva mai de suflet, ce vă doriți?
Nu! Îi mulțumesc lui Dumnezeu, pentru tot ce am. N-am datorii la bănci, n-am datorii la nimeni. Sunt ok, sunt în regulă. Și mă mulțumesc cu ce am.
Nu simțiți că Aviv vă pregătește ceva în mod special?
Nu! Familia mea este cel mai mare dar pe care îl am de la Dumnezeu. Și de la viață și de la tot. Suntem sănătoși, asta este cel mai important!
Sunteți acum cea mai bună variantă a dumneavoastră din toate timpurile?
Da, habar n-am, nu știu. Eu zic că întotdeauna am fost cea mai bună variantă a mea din momentul respectiv.
Ați interpretat imnul național pe stadion, la meciul cu fotbaliștii din Generația de Aur! Cum a fost? Ați avut mari emoții?
Am avut, am avut. Am avut emoții pentru că era o responsabilitate foarte mare, să cânți imnul la un asemenea eveniment.
Nu era ca și când eram la școală și mă ridica doamna învățătoare sau doamna dirigintă pe mine și împreună cu ceilalți copii să cântăm imnul.
M-am bucurat foarte mult și de copilașii de la Cantus Mundi, foarte drăguți și talentați, pentru că au fost și ei acolo. Este tare important, mai ales pentru copii, să participe la un astfel de eveniment. Să vadă, de fapt, ce înseamnă măreția unui eveniment. Și așa mă gândesc că o să devină mai responsabili, mai serioși cu ceea ce au de făcut dacă își vor alege cariera asta până în final. Deci, mă bucur mult pentru copiii aceia că au fost acolo, pentru că este o experiență foarte frumoasă, unică, aș putea spune. Și din care, zic eu, că au extraordinar de multe lucruri de învățat.
Știu că anul trecut a cântat Andra imnul și a stârnit o grămadă de comentarii răutăcioase…
Habar nu am, chiar nu știu. Nu știu și ideea este că pe mine nu mă interesează, pentru că fiecare om poate avea pe lumea asta o zi mai puțin benefică pentru actul artistic și așa mai departe. Nu trebuie să mai fim ca și hienele. Trebuie să fim mai înțelegători, mai îngăduitori, mai liniștiți. Nu duce la nimic bun asta.
Andra este o artistă extraordinar de bună, o artistă mare. Eu o iubesc foarte tare și o apreciez și o admir și o respect foarte mult. N-am ce să comentez.
A fost și ziua tatălui dumneavoastră…
Da, a fost ziua tatălui meu, este strâns legată de cariera mea. Pentru că de ziua tatălui meu, în urmă cu 39 de ani, mi-am început cariera.
Vă imaginați vreodată că o să ajungeți să fiți instructor de fitness cu acte în regulă?
Eu n-am făcut școala asta de instructori de fitness ca să devin instructor de fitness. Eu am făcut asta pentru că am vrut eu cu mine să învăț ceea ce am de făcut atunci când merg la sală, astfel încât să nu mă accidentez și mai este încă ceva. Programul meu fiind foarte complicat, neavând un program fix așa de fiecare dată, mi-ar fi foarte, foarte greu, să pot să lucrez cu un instructor care să fie alături de mine și să îmi spună ce să fac. Pentru că eu am momente în care mă duc dimineața la ora 3.00 la sală sau am momente în care mă duc seara, la ora 11.00, la sală.
Cum arată rutină de sport și de îngrijire a Monicăi Anghel și de câte ori pe săptămână mergeți la sală?
Ideea este că în mod normal eu merg în fiecare zi. Evident că atunci când sunt foarte, foarte obosită, sau când am ceva foarte complicat de făcut cu responsabilitate foarte mare, atunci aleg să mă odihnesc, pentru că odihna este esențială în profesia mea. Aleg să mă odihnesc și după ce îmi termin ceea ce am de făcut, mă reîntorc.
Acum știi cum e, eu nu sunt sportiv de performanță. Eu de performanță sunt artist. Și, în primul și în primul rând eu trebuie să mă ocup de actul meu artistic, de ceea ce am eu de făcut din punct de vedere profesional. Și înainte de planul profesional trebuie să mă ocup, să-mi fac timp pentru a fi mamă.
Când vă uitați acum în oglindă și vă vedeți cât de bine arătați ce vă spuneți?
Eu când mă uit în oglindă spun „Mulțumesc, Doamne, că m-ai binecuvântat cu lucrurile pe care mi le-ai dat în viață, cu toate lecțiile pe care mi le-ai dat în viață, ca să înțeleg că trebuie să fiu sănătoasă, să pot să am grijă de familia mea!”. Despre asta e vorba.
Nu are legătură nici cu frumusețea… chiar nu are legătură.
Nu sunt nici pe departe să apar îmbrăcată, nu știu cum. Eu pot să apar și în trening, pot să apar și în blugi, pot să apar oricum. Și machiată, și nemachiată…
Sunteți un model, de invidiat! S-a mai schimbat ceva în meniul dumneavoastră? Am mai vorbit și știam cam ce conține și cât de multă grijă aveți la alimentație.
Nu, uite acum am băut un chefir, masa de seară.
Cam de cât timp reușiți să vă mențineți la greutatea asta pe care o aveți acum?
De doi ani sunt la aceeași greutate. Sunt 60-62 de kilograme. Pentru că se poate întâmpla, dacă sunt pe drum cu mașina și așa mai departe, eu nu pot să mă hidratez cum trebuie. Și atunci nu prea beau apă. Dar important este că știu clar ce am de făcut, și nu mă stresez pentru că știu clar.
Am retenție, când ajung acasă sau când ajung într-un spațiu, într-un loc în care sunt cât de cât cu un program regulat, îmi revin imediat. N-am o problemă.
Ce nu vă lisește niciodată din frigider? Ce aveți non-stop acolo?
Chefir, iaurt, legume, brânză, lactate în general. Dar nu lapte dulce, mie nu-mi face bine.
Mergeați împreună cu Aviv la echitație, nu?
Da, dar, eu n-am mai făcut de mult echitație, l-am lăsat pe el. Îi place extraordinar de mult, mult de tot. Și instructorul nostru, care e și prietenul nostru, Nelu Secheli, e foarte riguros iar lui Aviv îi place extraordinar de mult chestia asta la el. Eu am toată încrederea în el, pentru că știu că fiind așa, nu există niciun fel de risc.
Aviv face și actorie cu Jojo și cu Paul Ipate. Își dorește să activeze, să profeseze în acest sens?
Îi place extraordinar de mult și Paul îmi spune de fiecare dată că este extraordinar de talentat. Și mai face și chitară, face și pian, desenează extraordinar de frumos și se consultă cu fratele meu pe partea asta de desen. Deci e clar că merge către zona asta, dar nu știu exact către ce.
Și sport îi place foarte mult, face echitația și mai face și kempo cu Radu Ciucă.
V-ați gândit vreodată să scoateți o piesă împreună, mamă-fiu?
M-am gândit, dar degeaba mă gândesc eu dacă nu se gândește și el. Acum e în zona de country. Și vreau să spun că mi-a pus niște artiști în zona asta de country care mi-au plăcut extraordinar de mult. Nici nu știam de ei, trebuie să recunosc. Iată că vine către mine cu niște lucruri foarte interesante!
Am primit o invitație de a face o piesă cu Killa Fonic. Am făcut o piesă cu el, el m-a invitat și mi-a plăcut foarte mult. A fost foarte interesantă colaborarea. M-am întrebat dacă sunt de acord să filmăm și un videoclip, i-am spus că da. E un om foarte ok!
Cu evenimentele cum stați în perioada asta?
Acum sunt la Oradea, am două concerte aici cu Filarmonica din Oradea.
În vacanță unde mergeți vara asta?
În vacanță o să mergem în Bucovina. Nu avem o țară atât de frumoasă, de ce trebuie să plec din țară?
Vă nemulțumește ceva la muzică, în momentul actual, vreți să schimbați ceva?
Aș schimba oamenii să fie mai buni. Eu mai merg la conferințele domnului profesor Ciurea și domnul profesor Constantin Dulcan și am o bucurie imensă când văd Sala Palatului plină. Oamenii au început să fie dornici, doar că printre ei mai sunt și oameni răi și ei trebuie să înțeleagă, aceștia care sunt răi, trebuie să înțeleagă că toată răutatea pe care o aruncă către ceilalți nu face altceva decât să se întoarcă asupra lor. Și dacă toți am învăța lucrul ăsta, ar fi o lume ideală.