Când este Paștele Cailor. Mulți credeau că este doar o zicală

Toată lumea a auzit de expresia ”Paștele Cailor”, dar puțini știu că nu este doar o zicală. Deși mulți cred că Pastele Cailor înseamnă ceva ce nu se va întâmpla niciodată, totuși aceasta este o sărbătoare. În multe sate din România, există tradiții care se respectă în continuare în ziua în care pică Paștele Cailor.

Când se sărbătorește Paștele Cailor

Paștele Cailor este o sărbătoare trecută chiar și în calendarul ortodox. Ce-i drept, are o altă denumire, și anume Ispasul. Această sărbătoare, ca și multe altele, nu are o dată fixă. Ea coincide în fiecare an cu Înălțarea Domnului, adică la 40 de zile distanță de la Inviere. Anul acesta, Înălțarea Domnului va fi sărbătorită pe 28 mai.

Multă lume folosește expresia ”la Paștele Cailor” atunci când se referă la un lucru care nu se va întâmpla niciodată. Legenda spune că în ziua în care Fecioara Maria L-a născut pe Iisus Hristos, în ieslea respectivă caii au fost singurele animale care făceau gălăgie, în timp ce oile și boii nu au scos nici măcar un sunet. De aceea, Fecioara i-a blestemat pe cai să le fie mereu foame, cu excepția unei singure zile, de Înălțarea Domnului, adică de Paștele Cailor.

În Transilvania, Paștele Cailor se sărbătorea doar atunci când Paștele Catolic și cel Ortodox picau în aceeași zi. Astfel, niciun om nu muncea și prin urmare, nici caii nu erau folosiți deloc. De aceea, s-a considerat că aceea era și ziua lor de sărbătoare, adică Paștele Cailor.

Ce se face de Paștele Cailor

Paștele Cailor este cunoscută și sub numele de Ispas. Tradiția spune că Ispas ar fi fost martor la Înălțarea Domnului și de aceea, în această zi oamenii nu muncesc și respectă sărbătoarea. În Muntenia, Moldova și Oltenia, Ispasul este considerat a fi un protector al caselor.

În anumite zone ale țării, de Paștele Cailor se organizează târguri, iar în această zi caii nu sunt folosiți la căruțe. Mai mult, în unele părți, se făceau chiar și slujbe pentru ca aceste animale să fie sănătoase și să poată munci la câmp. De Ispas, se pomenesc morții și se îngrijesc mormintele. În popor se crede că unele suflete se rătăcesc în drumul spre cer și dacă rămân pe pământ, se pot transforma în strigoi. Aceștia pot face rău animalelor din gospodărie. De aceea, sătenii apelează la anumite practici pentru a se apăra.

Astfel, își lovesc vitele cu leuștean, iar femeile își pun leuștean la brâu. De asemenea, se dau alimente de pomană morților, pentru a-i îmbuna. În ziua de Ispas, toate legumele trebuie să fie deja puse în pământ, iar cei care au turme de vite, le duc pe munți să pască acolo.