În urmă cu ceva timp, oficialii români au deschis uşile buncărului secret antiatomic, construit în subsolul Palatului Primăverii, reşedinţa familiei lui Nicolae Ceauşescu din 1965 şi până în 1989. Cei prezenţi au fost surprinşi de lucrurile pe care le-au văzut acolo.
Aflată la aproape 10 metri sub pământ, în camera secretă, Elena şi Nicolae Ceauşescu puteau să se refugieze în cazul unui bombardament sau atac chimic ori nuclear.
Intrarea în locul ascuns este bine mascată de o uşă capitonată, după care urmează o a doua uşă, metalică, masivă, închisă ermetic. Nimeni nu poate preciza dacă există plumb sau dacă sunt alţi factori de izolare. Cele 17 trepte albe, de marmură, cordonul roşu care ţine loc de balustradă şi pereţii bej, ornamentaţi, creeaza impresia coborârii spre o sală de ceremonii.
Buncărul se află undeva la aproximativ 10 metri sub nivelul pământului, într-o laterală a clădirii, din acest motiv încăperea are nişte sisteme de ventilaţie speciale în partea de sus a pereţilor. Acest lucru se leagă de teama lui Nicolae Ceauşescu de a nu fi otrăvit prin sistemele de aerisire ale clădirilor pe care le folosea atât el cât şi soţia sa, în timpul regimului comunism.
Ambele intrări spre această sală sunt închise de două uşi metalice foarte groase, pentru a păstra integritatea structurii, iar deasupra tavanului se află o cantitate foarte mare de beton până aproape de nivelul solului.
In centrul buncărului se afla o masă de lemn masiv, iar in jurul ei se aflau opt jilturi sculptate, iar de jur-imprejurul camerei se aflau mai multe cadouri primite de Elena şi Nicolae Ceauşeascu. Printre darurile primite de aceştia se numara: un strung de mare precizie construit în Bulgaria, un tablou realizat din coarne de cerb, un corn de vânătoare. În partea opusă scării de intrare se află o canapea, o măsuţă de lemn şi încă doua jilturi, toate aflate lângă uşa care duce spre cea mai misterioasă parte a încăperii, coridorul secret de intrare în camera de refugiu.