Mancarurile Casei Regale. De ce Regina Maria isi concedia bucatarii dupa 1 an de munca

Gastronomia a ocupat un loc important in cadrul fetelor regale din Romania.

Mancarurile Casei Regale. Mancarea se servea la masa in doua moduri: „service à la francaise“ şi „service à la russe“. Cel francez a ramas si in ziua de azi in practica. Felurile din meniu sunt aduse unul după altul şi prezentate fiecărui mesean. Acesta trebuie să guste din toate.

În vechiul „service à la francaise“, felurile de mâncare erau puse pe masă în acelaşi timp. Adica era un bufet suedez. Cartile de bucate pentru majordomi sugerau inmultirea felurilor de mancare. Eraa o modalitate de a diversifica gusturile.

Platourile erau asezate in asa fel incat fiecare sa poata lua ce isi doreste. Bucataria se innoia continuu. Familiile regale si bucatarii lor erau cei care schimbau moda gastronimica mereu. Casa Regala a Romaniei urma preceptele bucatariei franceze. Avea bucatari germani si cartile de bucate erau vaste.

Mancarurile Casei Regale: meniurile

Prezentau felurile de mancare, alaturi de o poza a lor. Textele erau in franceza, in general. Erau afisate orele de mic dejun, pranz si cina, alimentele consumate si ce protocol se indeplinea.

„În timpul regelui Carol I, orele de masă erau stabilite de către acesta şi respectate întocmai. Monarhul se trezea la ora 5.00 dimineaţa, iar la ora 6.00 servea micul dejun singur sau împreună cu regina Elisabeta. Dejunul se servea la Sinaia la ora 12.00, oră obligatorie, dejunurile regale nefiind prea abundente sau prelungite, ci dimpotrivă, unele chiar austere.

La mesele festive exista o ţinută obligatorie, regele Carol I îmbrăcându-se sobru, fără grade şi accesorii. După ce serveau cina, bărbaţii se retrăgeau în sala de biliard, în timp ce regina Elisabeta îi ruga pe invitaţi să-l lase pe rege să câştige măcar o partidă, motivând că atunci când obţinea o victorie, dormea foarte liniştit.

Atunci când se aflau la Bucureşti, regele Carol I şi regina Elisabeta luau dejunul la orele 13.00 întotdeauna singuri, iar în fiecare duminică şi miercuri îi aveau ca oaspeţi pe principele Ferdinand şi pe principesa Maria, însoţiţi duminica şi de copiii lor“, precizează Ştefania Dinu.

Mancarurile Casei Regale: dineuri

Mancarea era diversificata, in functie de tipul evenimentului. „La curţile domnitorului/regelui Carol I şi principelui/regelui Ferdinand I, mesele erau variate, în sensul că se organizau dejunuri şi dineuri de gală, cu prilejul unor evenimente: vizite ale unor personalităţi politice, culturale şi militare, învestiri; mese festive prilejuite de sărbătorirea Zilei Naţionale de 10 mai, serbările încoronării; logodne şi căsătorii; sărbătorile tradiţionale de Paşte şi de Crăciun, la care se adăugau mesele de zi cu zi luate de familia regală şi invitaţii săi“, prezintă cercetătorul.

Mancarurile Casei Regale: meniul de nunta

Meniul de la căsătoria principelui Carol cu principesa Elisabeta de Wied a fost fastuos:

− Huitres / Stridii − Vin Chablis − Potage à la Reine / Ciorbă à la Reine − Sherry − Turbot à la Hollandaise / Calcan à la Hollandaise − Filet de boeuf à la Jardinière / Filet de viţel à la Jardinière − Champagne / Şampanie − Cotelettes de chevreuil à la Perigueux / Cotlete de căprioară à la Perigueux − Vin Bordeaux − Homards à la Buisson / Homari à la Buisson − Punch à la Romaine* − Poularde truffée / Pui cu trufe − Rüdesheimer / Vin nemţesc − Faisan Piqué / Fazan Piqué − Salade & Compote / Salată şi compot − Páté de foie-gras de Strassbourg / Pate de gâscă de Strassbourg − Galantine en Aigle Royal / Galantină Aigle Royal − Marcobrunner / Vin alb nemţesc − Hure de sanglier / Cap de porc mistreţ − Macédoine au Marasquine / Macedonii cu liqueur Marasquine − Corbeille glacée / Îngheţată asortată − Corne d’Abondance / Cornul Abundenţei** − Vin du Cap / Vin alb − Croque – en – bouche Génoise − Ananas − Dessert“.

Mancarurile Casei Regale: preferintele Principesei Maria

„În ceea ce îi priveşte pe principii moştenitori Ferdinand şi Maria, ei se conformau protocolului impus de autoritarul rege Carol I, dar după ce au devenit rege şi regină lucrurile s-au schimbat. Încă de când era principesă, Mariei îi plăcea să mănânce în mijlocul naturii, deşi găsea că apucăturile rigide ale regilor şi diplomaţilor nu se potriveau deloc cu astfel de picnicuri.

De asemenea, plimbările spre Buşteni şi curtea bisericuţei, unde regele Carol I ţinea cu tot dinadinsul să-şi ducă oaspeţii, pentru a-i servi cu sandviciuri cu piept de pui, îi stârneau principesei Maria zâmbetul. Cu timpul, ea a reuşit să-l facă să renunţe la aceste plimbări, invitându-i pe oaspeţi la Pelişor şi servindu-le ceai în «ceşcuţe pictate cu maci» şi «tot soiul de bunătăţi mai puţin învechite decât sandviciurile regale»“, arată Ştefania Dinu.

Mancarurile Casei Regale: bucatarii erau schimbati

„După mărturisirile principesei Maria, Casa Princiară a fost în mare impas în ceea ce priveşte domeniul culinar, pentru câţiva ani buni. Nici unul dintre bucătarii angajaţi nu rezista în serviciu mai mult de un an, deoarece nu se ridicau la standardele de calitate şi pricepere în pregătirea mâncărurilor, cerute de familia princiară.

Acest lucru s-a întâmplat până în anul 1900, când principesa Maria a adus de la Coburg pe bucătarul şef Edner care a rămas la Cotroceni până la moartea reginei, aproape 30 de ani. Chiar înainte de a deveni regină, Maria a introdus la Palatul Cotroceni, obiceiuri din ţara sa natală, cum era ceaiul de la ora 5.00 (five o’clock tea), urmat adesea de o plimbare la Şosea sau de excursii călări în împrejurimile oraşului“.

sursa: adevarul.ro