Tradiții și superstiții de Bobotează 2023

Boboteaza, ziua în care se sfințesc apele, este sărbătorită pe 6 ianuarie, iar de ea sunt legate multe tradiții și superstiții.

Tradiții și superstiții de Bobotează 2023. Sărbătoarea de Bobotează abundă în tradiții și superstiţii, iar oamenii de la sate ţin cont şi acum de ele pentru a le merge bine tot anul.

În ziua de Boboteaza, una dintre cele mai importante tradiții este cea în care preotul sfinţeşte apa unui râu, aruncând în ea o cruce, care trebuie adusă înapoi. Bărbatul care reuşeşte să scoată crucea din apă va avea noroc tot anul.

În unele zone din ţară există obiceiul numit Iordanela: oamenii merg la fântâni şi îşi toarnă apă pe cap, ca să fie sănătoşi tot anul. Există şi credinţa că în noaptea de Bobotează fetele îşi pot vedea ursitul.

Tradiții și superstiții de Bobotează 2023

Se spune că dacă îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi îşi pun sub pernă o crenguţă de busuioc, îşi vor visa alesul. În vremurile mai îndepărtate fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă, a doua zi, îl gaseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.

Se mai spune că fetele care alunecă pe gheaţă şi cad în această zi se vor mărita sigur până la sfârşitul anului. Se pare că este valabil şi pentru băieţi.

O altă superstiție arată că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos în anul ce urmează.

În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite.

Citește și: Iarna pune stăpânire pe România! COD GALBEN de vreme rea în jumătate de ţară! Harta zonelor afectate

Ce se mănâncă de Bobotează

De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare.

Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.   Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa.

Rugăciunea de Bobotează

Pe lângă multele tradiții și superstiții de Bobotează, credincioșii cred că și rugăciunea specială pentru această zi poate face minuni, scrie cancan.ro

‘Doamne Iisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu, Unule născut din Tatăl mai înainte de toti vecii, Lumină din Lumină, care luminezi toate, care nestricat Te-ai întrupat din Preasfânta Fecioară Maria și ai venit în lumea aceasta pentru mântuirea noastră. Pentru aceasta Te-ai afundat în apele Iordanului, ai deschis cerul cel închis de Adam şi Duhul Sfânt a venit peste Tine ca un porumbel.

Tu ai luminat şi ai îndumnezeit firea noastră şi Dumnezeiescul Tău Părinte Ti-a vestit bunăvoirea Sa, pentru că ai implinit voia Lui şi ca un om ai primit păcatele şi prin junghiere Te-ai gătit, după cum Tu Însuţi ai grăit: Pentru aceasta Mă iubeşte Tatăl, pentru că Eu Îmi pun sufletul, ca iarăsi să-L primesc’ şi, astfel, în această prealuminată zi, Tu, Doamne, ai pus începutul mântuirii noastre. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Cinste Maicii Domnului. Amin”.