Top 20 de obiceiuri bizare la români: sub sicriu se pune o cană cu apă, găina se aruncă peste groapă, iar fetele care au murit nemăritate se îmbracă în rochie de mireasă

Obiceiuri bizare la români. Românii au, cu adevărat, o istorie întortocheată, frumoasă și pe alocuri amuzantă. 

Obiceiuri bizare la români – Acoperirea oglinzilor, atunci când moare o persoană

Se spune că acest ”obicei bizar” ar fi ținut de foarte multe persoane din toate regiunile țării. Se spune că atunci când moare un om, trebuie să acoperi oglinzile din casă, pentru ca sufletul său să nu rămână captiv în lumea aceasta. Dacă o oglindă din casă nu este acoperită, atunci sufletul lui rămâne blocat acolo. De asemenea, dacă o persoană privește în oglinda din casa persoanei care a murit, se spune că ar fi ”următorul care va pieri„.

Un alt obicei pe care îl au românii este să pună sub sicriu o cană cu apă. Se spune că atunci când faci acest lucru, iar persoana decedată este scoasă din casă, atunci se sparge acea cană.

În urma cortegiului funerar, cei din Olt aruncă cu tărâțe și cenușă, iar explicația ar fi ca sufletul omului mort să știe să se întoarcă acasă.

„Pe traseul dintre casa şi biserica, o femeie aruncă în urma mortului, dintr-o traistă, un amestec de tărâţe cu cenunşă, ca să ştie sufletul celui decedat cum să se întoarcă acasă”, explică etnologul Elena Stoica, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea.

Se spune că atunci când un tânăr necăsătorit a murit, trebuie să fie împodobit bradul cu panglici colorate și un colăcel. În anumite zone, în brad se pun turte pe care mai apoi se împart la pomană. Uneori, și la nuntă se mai urmărește acest obicei.

Obiceiuri bizare la români. Când o fată nemăritată moare, se îmbracă în rochie de mireasă

O altă tradiție spune că atunci când o fată nemăritată moare, ea trebuie îmbrăcată în rochie de mireasă. Se spune astfel că înmormântarea le va fi și nuntă.

Un alt obicei bizar este să dai găina peste groapa mortului sau chiar a cocoșului. Acest lucru ar izgoni duhurile rele.

Atunci când este Săptămâna Mare, în Vâlcea, localnicii scot o masă în curte și pun străchini cu apă și linguri de lemn pentru persoanele care au trecut în neființă. Mesele sunt lăsate afară până după Învierea Domnului.

Pe lângă faptul că se scot mesele afară în curte pentru cinstirea morților, în Săptămâna Mare femeile merg în cimitire pentru a curața mormintele. Lumânările se aprind în Joia și Vinerea Mare. Femeile merg noaptea în cimitir pentru a-și plânge persoanele dragi decedate.

În data de 9 martie, anual, românii incendiază resturi vegetale, iar colțurile casei, grădinii și cimitirului se afumă cu o cârpă.

“Focul se face dimineaţa, la prima oră. Cu o cârpă se afumă de jur împrejurul casei, în special pe la colţuri şi pe la adăpostul animalelor. Oamenii se afumă pe la picioare ca să nu se întâlnească cu lighioane, cu cel al cărui nume nu e bine să-l pronunţi în luna martie. Se merge apoi la cimitir şi se afumă mormintele, pentru ca cei plecaţi dintre noi să fie şi ei feriţi, iar gândul bun să însoţească sufletele celor plecaţi din această lume”, povesteşte etnologul vâlcean.

Obiceiuri bizare la români. Verigheta deasupra burții de gravidă

Din bătrâni încă se practică acest obicei. Moașa vine cu o verighetă deasupra burții de gravidă, în timp ce este legată cu un fir de păr. Dacă, de exemplu, firul de păr cu verigheta se balansează într-o parte și alta, pruncul va fi băiețel.

Copilul care este îmbăiat pentru prima oară trebuie să aibă în jurul său bani, miere și apă sfințită. De asemenea, trebuie să existe și busuioc și grâu, lapte. Se practică acest lucru pentru ca pruncul care crește să fie cinstit, frumos, curat și bogat.

Tradiția care este respectată de foarte multe persoane înainte de nuntă este bărbieritul! Totul se rezumă la transformarea prin care trece mirele, iar cavalerii de onoare au această ”sarcină”.

Nașa are datoria de a rupe deasupra capului miresei turta, înainte de a merge spre biserică, la ceremonie. Este, practic, o binecuvântare din partea nașilor. După aceea, nașa aruncă bucățile de turtă în formă de cruce peste cap. Cine mănâncă din turtă, vor avea noroc!

Datina spune că bătrânii se feresc să pomenească numele șerpilor în luna martie, ca să nu le iasă în cale la muncile câmpului.

Se spune că sunetele produse de cuc aduc boală în casă. În data de 25 martie, oamenii se trezesc dimineața și mănâncă pâine, înainte de a ieși din casă. De asemenea, atunci se pun și bănuți în buzunar pentru noroc.

O altă tradiție, potrivit Adevărul, include un obicei ușor bizar pentru români. Ouăle, în prima săptămână a Postului Paștelui, nu se pun sub cloșcă, că altfel puișorii vor ieși strâmbi.

Atunci când e lăsatul secului de Paști, se fac două grupuri de băieți și merg pe dealurile înalte și strigă numele celor care au rămas necăsătoriți. Încă se mai păstrează în anumite zoce din Oltenia, Muntenia și Transilvania. În Vâlcea, obiceiul se mai numește și Daolică Mare.

De Paștele Blajinilor sau Paștele Morților, în prima duminică după Paști, se aruncă cojile ouălelor înroșite în apele curgătoare. Este o tradiție dedicată celor care au murit, pentru a le reaminti că a venit Paștele.

În seara Sfântului Dumitru, se aprinde Focul luI Sâmedru, care are un rol de protecție și purificație. Cei care vor să se căsătorească, trebuie să sară peste foc.

De Sfântul Andrei, țăranii iau usturoi și îl pun în casă pentru a se feri de duhurile rele.