Stephanie de Monaco, copilul teribil al Familiei Regale de Monaco! Cum a facut cariera in showbiz

Publicat: 04 sept. 2017, 15:08 Autor: Echipa Ciao.ro Vedete

Stephanie Marie Elisabeth s-a născut pe 1 februarie 1965, în însoritul Palat din Monte Carlo. Este al treilea și cel mai tânăr vlăstar regal al cuplului format din Regele Rainier al III-lea și Prințesa Grace Kelly.

Soră a Prințului Albert de Monaco și a Prințesei Caroline, Stephanie și-a moștenit numele de la stră-stră-stră-străbunica sa, Stephanie de Beauharnais, Ducesă de Baden. În calitate de descendentă legitimă a Ducilor de Polignac, pe linie paternă, prințesa Stephanie a avut încă de la naștere acest titlu nobil. Pe linie maternă, Stephanie are însă rădăcini irlandeze și germane.

Stephanie de Monaco, copilul teribil al Familiei Regale de Monaco – Dublă cetățenie de viță nobilă

Încă dinaintea nașterii primului descendent al cuplului regal de Monaco, în 1957, aceștia au cerut Departamentului de Stat al SUA ca toți urmașii lor direcți să primească la naștere dublă cetățenie, de Monaco și de Statele Unite ale Americii. Nici nu s-ar fi putut altfel, cu o mamă atât de celebră la Hollywood și cu un tată rege în probabil cel mai bogat și mai apărat Principat.

Un talent înnăscut, cultivat și dus la rang de artă

În copilărie, Prințesa Stephanie a urmat lecții de dansuri clasice și a studiat pianul. Mai târziu, în anii 70, când devenise deja elevă, și-a manifestat interesul și pentru gimnastică, participând la Olimpiadele din 1974 și 1979. Tot în această perioadă s-a dedicate și echitației. Chiar și în ziua de azi, în ciuda vârstei destul de înaintate deja, prințesa rămâne activă, practicând activități precum natația, skiul acvatic și sporturile de iarnă. În 1978 și 1979, Prințesa a fost câștigătoarea Grand Prix-ului de gimnastică al Parisului.

Prințesa Grace de Monaco spunea despre fiicele sale, Stephanie și Caroline, că sunt calde, strălucite, amuzante, inteligente și capabile, adaptate perfect vremurilor pe care le trăiau. Acestea nu doar că erau eleve cu rezultate foarte bune, dar se pricepeau și la sporturi, skiatul și înotul fiind preferatele lor. Ambele știau să gătească, să coasă, să cânte la pian și să călărească, pline de grație, caii familiei regale. Conform unui interviu acordat de Prințesa Grace revistei People în 1982, fiicele sale erau, mai presus de toate, conștiente de poziția lor și empatice cu toți cei din jur. Tot Grace i-a atribuit fiicei sale Stephanie titlul de ”copil teribilist”.

Stephanie și-a început studiile la Școala Catolică de Fete Saint-Maur din Monaco. Ulterior, aceasta a continuat să învețe la Paris, la Școala Dupanloup, unde a dobândit și Certificatul General Francez de educație – echivalentul Diplomei de bacalaureat, în 1982. Prințesa vorbește fluent franceză, engleză, monegască și italiană.

Moartea cumplită a Prințesei Grace Kelly și impactul puternic al acesteia asupra vieții Prințesei Stephanie

Viața Prințesei Stephanie s-a schimbat total în toamna lui 1982, pe data de 13 septembrie, când ea și mama ei, fosta actriță Grace Kelly, au suferit un accident de mașină cumplit. Cele două se întorceau la Monaco de la casa lor de vacanță Roc Agel din Franța când mașina condusă de Grace Kelly s-a răsturnat pe o stâncă. Prințesa mamă și-a pierdut viața în ziua următoare, iar Stephanie, care avea pe atunci doar 17 ani, a suferit vătămări serioase, printre care și o vertebră ruptă.

Declarațiile oficiale au fost că Prințesa Grace a suferit un atac de cord în timp ce conducea și a pierdut controlul autoturismului pe un drum de munte. Zvonurile nu au încetat însă să apară, iar multe dintre acestea o acuzau pe Stephanie de decesul dureros al celei care i-a dat viață. Numeroși ziariști și chiar și o parte din familie au bănuit-o pe prințesă că s-ar fi aflat chiar ea la volanul automobilului în momentul producerii accidentului, însă aceasta a infirmat public toate aceste zvonuri într-un interviu din 1989. Stephanie și-a fracturat o vertebră în zona gâtului în accident și nu a putut fi prezentă la funeraliile mamei sale, lucru care a dat și mai multă apă la moară presei vremii. Recuperarea a durat aproape un an după accident, timp în care prințesa a fost spitalizată și tratată de către cei mai buni medici.

Accidentul care i-a ucis mama a continuat să o bântuie pe Stephanie în anii care au urmat. Aceasta a clarificat situația cu mulți ani mai târziu, în momentul când a acordat un interviu autorului Jeffrey Robinson, care a scris biografia ”Rainier și Grace: Un portret intim”. Prințesa a spus că ”încă nu poate coborî pe drumul acela, nici dacă mașina este condusă de altcineva” și că mereu își roagă însoțitorii sa urmeze varianta ocolitoare. ”A fost o presiune uriașă asupra mea, deoarece toată lumea a spus că eu conduceam mașina, că a fost vina mea, că eu mi-am ucis mama; nu este ușor să trăiești cu asta când ai doar 17 ani”, a declarat prințesa. ”După ce mi-am depășit furia, după ce am trecut peste nedreptățile din interiorul meu, în loc să-mi plâng de milă, mi-am spus că dacă nu am murit, înseamnă că există un motiv pentru supraviețuirea mea, că am un loc pe lume și că trebuie doar să îl găsesc”, i-a mai spus Stephanie biografului mamei sale.

Stephanie de Monaco, copilul teribil al Familiei Regale de Monaco – sau prințesa care a făcut carieră în showbiz

În perioada următoare, în care Stephanie a fost nevoită să se recupereze după cumplitul accident, s-a implicat în proiecte de modă, atât în calitate de model, cât și în calitate de intern al Casei Christian Dior. Îndrumată de însuși designerul Marc Bohan, aceasta a ajuns să creeze propriile colecții de costume de baie, doar doi ani mai târziu, în 1985. Pool Position – căci acesta este numele colecțiilor semnate de prințesă – a ajuns să fie ștanțat și pe propria sticluță de parfum, lansată în 1989.

Din cauza legăturilor cu lumea ”frivolă” a modei, a apatițiilor sale senzuale pe copertele unor reviste glossy precum Vogue și Vanity Fair, dar și din cauză că și-a folosit imaginea pentru a promova o companie elvețiană de produse cosmetice, Stephanie a fost de nenumărate ori comparată de presă cu vedete superficiale precum Paris Hilton sau Kim Kardashian.

Talentele sale nu s-au limitat însă la nișa modei; Stephanie a lansat în 1986 și propriul single muzical, sub titlul ”Ouragan”, precum și varianta în engleză a acestuia, ”Irresistible”. Ambele s-au bucurat de succes pe plan international, cu peste 2 milioane de copii vândute fiecare. De altfel, în Franța, single-ul prințesei încă se numără printre cele mai bine vândute.

După ce a cunoscut succesul, Stephanie a decis să se mute la Los Angeles și să schimbe industria muzicală americană. În ciuda tuturor așteptărilor, a visului american, a promovării insistente prin intermediul lui Oprah Winfrey și a emisiunii sale, următoarele materiale muzicale regale nu s-au bucurat de succesul sperat. Prințesa a decis să renunțe definitiv la lumea muzicii, nu înainte de a-și face însă simțită prezența vizuală în videoclipul lui Michael Jackson pentru piesa ”In the Closet”. Mult mai târziu, fanii aveau să afle că și vocea ”femeii misterioase” îi aparținea tot Prințesei.

Stephanie de Monaco, copilul teribil al Familiei Regale de Monaco – Dar cu cauze

Stephanie este activă în mai multe organizații cu caracter umanitar, precum Centrul de Tineret al Principatului Monaco, Centrul de Activități Prințesa Stephanie sau Fundația din Statele Unite a Prințesei Grace. Încă din 1985, a devenit președintă a Comitetului de Organizare al Teatrului Prințesei Grace, dar și jurată a competiției Monte Carlo Magic Grand Prix. În 2005 a devenit Președinta Comitetului de Organizare a Festivalului Internațional de Circ de la Monte Carlo, funcție pe care o are și în prezent. În 2003 a fondat asociația ”Femei în față cu SIDA”, devenită ulterior ”Lupta Monaco cu SIDA”. În 2005 a fost decorată cu Ordinul Grimaldi Crucii Mari chiar de către fratele său, Prințul Albert al II-lea de Monaco, pentru implicarea în acțiuni umanitare și pentru lupta împotriva virusului HIV. Sprijinul său pentru întregul sector artistic din Monaco a fost un motiv în plus pentru acest premiu.

În calitate de fondatoare a celei mai importante fundații din Monaco ce susținea lupta împotriva SIDA, a fost numită în 2006 Reprezentantă Speciala a UNAIDS, instituție a cărei ambasadoare continuă să fie și în prezent. Inspirată de această luptă, a inaugurat, în 2010, în prezența fratelui său, ”Casa Vieții” din Vaucluse, Franța – un loc unde cei diagnosticați cu virusul HIV pot merge să se odihnească, să ia o pauză de la dificultățile vieții cotidiene, să se regăsească și să își recapete puterile pentru a-și reîncepe viețile. ”Casa Vieții” este un proiect finanțat de propria fundație a prințesei.

Viața amoroasă: un tumult continuu de relații scurte cu bărbați din alte lumi

Viața Prințesei Stephanie, la fel ca cele ale fraților săi, a reprezentat întotdeauna un subiect de interes pentru presa locală și internațională. Dacă aceasta a fost cuplată de către ziariști inițial cu celebrități romantice precum Paul Belmondo, Anthony Delon și Rob Lowe, a ajuns ulterior într-o relație amoroasă cu propriul său fost bodyguard, Daniel Ducruet, care la vremea respectivă avea deja propria afacere alimentară, o firmă de distribuție a fructelor de mare. ”Prima oară când ne-am întâlnit, am schimbat o privire și apoi nu ne-am mai putut lua ochii unul de la celălalt”, a descris Stephanie începutul relației sale cu Ducruet, într-un interviu acordat revistei People în 1992. Cuplul înființat în 1991 a dat naștere a doi copii: Louis Robert Paul Ducruet și Pauline Grace Magui Ducruet. Idila cu garda de corp a exclus-o pe prințesă din linia succesivă a Principatului, din cauza statutului marital nelegitim. Aceasta și-a recăpătat drepturile, împreună cu cei doi copii ai săi, în iulie 1995, când s-a căsătorit cu Ducruet. Cuplul a divorțat un an mai târziu, în octombrie 1996.

În 1998, Prințesa Stephanie a dat naștere celui de-al treilea copil, Camille Marie Kelly Gottlieb. Deși aceasta nu a recunoscut niciodată oficial paternitatea iar in certificatul de nastere al lui Camille nu este mentionat nici un bărbat ca tată, s-a zvonit că fiica cea mai mică a fost concepută în timpul idilei cu Jean Raymond Gottlieb, de asemenea bodyguard. De altfel, așa s-ar explica și folosirea numelui acestuia. Camille nu se numără pe lista succesorilor la tron, tocmai pentru că părinții săi nu s-au căsătorit niciodată.

În 2001, Prințesa Stephanie a început o relație cu Franco Knie, un bărbat căsătorit, a cărui meserie era aceea de dresor de elefanți. Cuplul s-a mutat împreună, alături de cei 3 copii ai prințesei, în caravana circului Knie. Relația nu a durat însă prea mult, iar în 2002 cei doi și-au spus ”adio”.

După doar un an, prințesa Stephanie s-a recăsătorit pentru a doua oară, de această dată cu un alt angajat al ansamblului circului lui Knie, portughezul Adans Lopez Perez. Căsătoria cu acrobatul portughez nu a fost atât de benefică pentru ea cât s-a dovedit a fi pentru fiica sa Pauline, căreia artistul i-a insuflat pasiunea pentru trambulină. Pauline a devenit datorită tatălui său vitreg temporar o sportivă valoroasă, reprezentând Principatul și la Jocurile Olimpice din 2012. Mariajul s-a sfârșit în 2004, iar prințesa și copiii săi au revenit, după un an, în Villa Clos Saint-Martin, în Monaco. Momentul reintoarcerii a coincis cu acela al decesului lui Rainier al III-lea de Monaco, tatăl prințesei.