Romancele boierilor preacurveau cu soldatii! Amantlacurile lor si ce faceau pe la spatele sotilor! Ce nu iti spune manualul de istorie

Romancele boierilor isi paraseau sotii si fugeau cu soldatii staini.

Istoria arata de multe ori diferit fata de cum ne-o imaginam, iar romancele boierilor isi paraseau sotii atunci cand armatele straine ajungeau sa strabata sau sa ocupe Principatele Romane. Pe de alta parte, femeile de la tara erau oneste si nu picau niciodata in vraja acestei tentatii.

Casele boierilor si ale mahalagiilor ajungeau sa fie stricate din cauza ca jupanesele romance parca o luau razna atunci cand vedeau barbati in uniforma straina, si ajungeau sa pacatuiasca cu acestia, inselandu-si sotii.

Cateva documente din arhiva mai arata si ca romancele boierilor ii paraseau pe acestia atunci cand aveau ocazia sa cunoasca soldati rusi, nemti sau chiar turci. Acest fenomen se petrecea mai ales in secolul al XVIII-lea, odata cu razboaiele ruso-austro-turce.

Principatele Romane au gazduit de cateva ori armate straine pe teritoriul lor, fie ca era vorba de turci sau de cei care doreau sa devina noii stapani ai pamantului dintre Carpati, Dunare sau Marea neagra. Orasele Moldovei si cele al Tarii Romanesti, in special capitalele Iasi si Bucuresti ajungeau sa fie pline de ofiteri straini in uniforme colorate, dar mai ales de ofiteri pusi la patru ace.

Din documentele vechi de arhiva si din jurnalele de calatorie ale acelor soldati a reiesit faptul ca romancele boierilor isi paraseau sotii, fiind inebunite dupa ostenii straini in uniforma. Multe dintre ele erau gata sa-si lase barbatul pentru „o partida de amor cu un frantuz, neamt, rus sau chiar turc”, noteaza adevarul.ro.

Infidelitarea era o realitate cotidiana in Principatele Romane, in urma cu 300 de ani, iar un calator strain, pe nume I.L. Carra, originar din Franta, si care a ajuns in Moldova, a scris despre femeile pe care le-a intalnit ca erau deosebit de frumoase, dar usuratice.

„Femeile moldovence si romance sunt in general destul de frumoase. Sexul frumos ale acestor parti are prea multa placere la amor”, scria francezul in jurnalul sau. Cea mai buna dovada a acestui fenomen o reprezenta numarul mare de procese pentru divort, dar si reclamatiile facute de soti in instanta pentru infidelitatea nevestelor.

Totul s-ar fi intamplat din cauza ca femeile erau pe atunci tinute prea din scurt de catre barbati. Cel care a oferit acest indiciu a fost tot calatorul francez. Mai exact, sotii le tratau pe femei intr-un mod inferior in casa, dar si in familie. De multe ori, romancele boierilor gaseau solutii prin care sa scape de „tiranul domestic”.

„Femeile din popor se amestesca cu ostenii straini prezenti in tara fara sa tina prea mult seama de culoarea uniformei. Safta, din mahalaua Podul Calicilor umbla in voiile inimii ei, parasindu-si sotul la fiecare nou razboi si odata cu aparitia ostenilor in capitala”, scria Constanta Vintila-Ghitulescu, pe baza documentelor de arhiva.

In Transilvania, un calator austriac, scriitorul Johann Friedel, a fost deosebit de impresionat de frumusetea si ospitalitatea romancelor din Ardeal. El spunea ca baietii de bani gata din Viena ar fi dat oricat numai sa le poata vedea pe acele „nimfe”. „As fi dorit sa se fi gasit alaturi de mine unul dintre baietii de bani gata care, desigur, si-ar fi golit buzunarele cu placere vazand cum fete in floarea vietii, imbracate in costume usoare de nimfe, ii sar inainte din colibele lor, sarutandu-i mainile, intrecandu-se in a-i servi fructe, lapte, branza si malai”, scria Johann Friedel despre romancele boierilor.