Motivul pentru care se beau 44 de pahare de ziua celor 40 de Mucenici. Ce nu trebuie să faci niciodată

Publicat: 09 mart. 2023, 08:29 Autor: Camelia News

Motivul pentru care se beau 44 de pahare de ziua celor 40 de Mucenici. Pe data de 9 martie, românii sărbătoresc cei 40 de Sfinţi mucenici din Sevastia. În această zi se respectă superstiţii şi obiceiuri vechi de sute de ani. Tot în această zi, se vor bea 44 de pahare cu vin roşu.

În calendarul popular, 9 martie este şi Ziua de Mucenici sau Ziua de Măcinici. Sărbătoarea creştină se suprapune peste începutul de An Agrar, sărbătorit la hotarul dintre iarnă şi vară, dintre zilele friguroase ale Dochiei şi zilele călduroase ale Moşilor, notează site-ul www.crestinortodox.ro.

Motivul pentru care se beau 44 de pahare de ziua celor 40 de Mucenici

Bărbaţii apreciază obiceiul străvechi de a ”bea” 40 de pahare de vin, ce datează din moşi-strămoşi, când se credea că „ porţia” de 40 sau 44 de pahare de vin simbolizează puterea şi vigoarea, pentru că vinul se transformă în timpul anului în sânge şi putere de muncă. Totuși, în tradiția populară, bărbații beau 44 de pahare cu vin. De unde provine diferența? După tradiția creștină, Sfinții martiri au fost 40, după cea geto-dacică, au fost 44, atâtea fiind și zilele dintre 9 martie și 23 aprilie, când este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.

Tradiții și obiceiuri de Sfinții 40 de Mucenici

În toate zonele etnografice ale României se păstrează datina ca de 9 martie să se pregătească copturi specifice. Acestea se numesc Sfinţi, Sfinţişori, Brădoşi şi, cel mai adesea, Mucenici. Acestea se prepară în amintirea celor 40 de mucenici din Sevastia. Gospodinele din Moldova pregătesc colaci, copţi sub forma cifrei 8, din aluat de cozonac, unşi cu miere şi cu nucă.

În Dobrogea şi în Muntenia, mucenicii, de dimensiuni mai mici, dar tot sub forma cifrei 8, nu sunt copţi, ci fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă, simbolizând astfel lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici. Mucenicii sunt consumaţi după ce au fost duşi la biserică pentru a fi binecuvântaţi.

Simbolul zilei de 9 martie

Ziua de Măcinici păstrează numeroase elemente rituale ale străvechiului început de An agrar celebrat la echinocțiul de primăvară. Pe stil vechi, ziua de 9 martie era hotar între zilele aprige ale Dochiei și zilele călduroase ale Moșilor. Peste această zi s-au suprapus două sărbători de înnoire sezonieră a timpului. Una precreștină, ultima zi a Babei Dochia, când această moare și se preface în stana de piatră. Și alta creștină, prima zi a Moșilor jertfiți și transformați în cenușă pe rugul funerar pentru dreapta lor credință.

Obiceiurile din ziua de Macinici formează un scenariu ritual specific Anului Nou: prepararea alimentelor rituale, numite Sfinți, Sfintisori, Bradosi; beția rituală, când tradiția susține că e bine să bei în această zi 40 sau 44 de pahare cu vin, deschiderea mormintelor și porților Raiului, aprinderea focurilor de Macinici prin curți și grădini, în față caselor și în câmp; purificarea oamenilor și vitelor prin stropirea lor cu apă sfințită, protecția magică a caselor și anexelor gospodărești prin înconjurarea lor cu cenușă provenită de la focurile aprinse de Macinici, bătutul pământului cu maiurile pentru alungarea frigului, așteptarea spiritelor morților cu scaune și mese întinse la focurile de Macinici.