Cum arată și ce face acum Mircea Solcanu dupa ce a renuntat la televiziune

A fost o vreme când nu exista nicio petrecere mondenă fără Mircea Solcanu care mereu era o prezență plină de culoare, de la vestimentație și până la cătățelușul lui care îl însoțea la majoritatea evenimentelor. Mircea Solcanu a fost, pe rând, om de radio și apoi de televiziune. A început să lucreze la radio în 1993 iar din 2005 până în 2014 a fost prezentatorul emisiunii “Poveștirile de noapte”, alături de Cabral Ibacka, la postul de televiziune Acasă TV.

Mircea Solcanu a recunoscut chiar de la prima emisiune tv că este homosexual. După ce a plecat de la Acasă TV, Solcanu a fost, pentru o scurtă perioadă de timp, prezentatorul emisiunii  de la Kanal D, “Draga mea prietenă”, alături de Cristina Șișcanu.

În urmă cu 5 ani, Mircea Solcanu a avut o gravă problemă de sănătate. Pentru că nu mai auzea cu o ureche, el s-a dus la medic. În urma unor analize mai amănunțite, i s-a pus un diagnostic grav: tumoare la creier. Ca sa-i salveze viața, medicii l-au supus unei intervenții chirurgicale foarte complicată, care a durat nu mai puțin de 12 ore.

Acum, la cei 41 de ani ai săi, Mircea Solcanu locuiește la Constanța, orașul lui natal. Prezentatorul este implicat în acțiunile de ajutorare a animalelor fără stăpân. El strânge fonduri pentru fundațiile si organizațiile care protejează și îngrijesc animale părăsite sau care nu au avut niciodată stăpan.

Mircea Solcanu a început parcă încet, încet să renunțe la hainele colorate. Iată ce declara el în urmă cu ceva ani: “M-am îmbrăcat zbanghiu întotdeauna. Am avut și părul în toate culorile.  l-am avut galben, gri, verde… Verdele nu a locuit cu mine prea mult, pentru că eram la Constanța și eram singurul „verde“ din oraș. Și mă vopseam singurel.”

De mic copil, lui Solcanu i-a plăcut să fie în atenția publicului.

“Mic fiind, eram un fel de Octavian Ursulescu. Organizam și prezentam Festivalul de la Mamaia, în curtea blocului. Și mai eram și în juriu, pe scena improvizată concurând vecinele de bloc și prietenele din copilărie. M-am jucat mai mult cu fetele. Jocurile de băieți erau mai violente. Am încercat să mă joc și cu băieții, dar toate jocurile se desfășurau ­într-un etern război. De ce trebuie să ne împușcăm, să fim în război, când e mai frumos să fie pace?”, spunea Solcanu.