Vedeta și omul de radio și de televiziune a făcut radiografia vremurilor dificile pe care le trăim, după ce la final de pandemie am dat piept cu frica de război. Mihai Morar e de părere că ar trebui să le spunem copiilor că viața nu este mereu roz, că mai are și părți mai puțin bune și că merită să ciocnim un pahar de șampanie seara, atât cât încă mai putem face liniștiți acest lucru.
Reporter: Mihai, cum este situația actuală? Te sperie, nu te sperie?
Păi știi cum e, dacă nu te sperie înseamnă că nu mai ești în viață și nu mai ai instinct de supravietuire. Frica face parte din armele noastre care ne țin în viață că dacă nu ar fi frica probabil că viața noastră ar fi și mai scurtă și acțiunile noastre mult mai inconștiente dar pe de altă parte nu poți trăi doar cu frica adică să nu lași frica să te învingă!
Cred că avem examenul ăsta al pandemiei. Nu ne așteptam niciunul dintre noi ca pandemia să se termine cu un război. Însă eu nu credeam că o să trăiesc toate lucrurile astea. Îmi era suficient să le povestesc nepoților mei doar despre pandemie. Dacă trebuie să le povestesc și despre un război, cred că e deja mai mult decât ne-am pregătit noi. Sau generația noastră care a fost. În afară de Revoluție, am trăit într-o lume, cred, liberă. În care cel puțin libera exprimare a fost neîngrădită. Nu ne-am confruntat cu momente pe care eu cel puțin, le știu din poveștile bunicului meu care a fost în război.
Ai cunoscuți acolo în zonă, în Ucraina, sau în Republica Moldova?
Am părinții care sunt cumva foarte aproape de granița cu Ucraina. Eu sunt din Maramureș, am crescut cu mulți ucrainieni. Județul Maramureș are peste 35.000 de oameni ucrainieni, ai comunitățîi lor.
Te-ai gândit să îi aduci pe ai tăi aici o perioadă?
Nu cred că e cazul, nu cred că pericolul ajunge până acolo și în niciun caz nu acum!
Știi că sunt mulți oameni speriați care ar vrea să plece și de aici din București, care închiriază case…
Știu! Și eu am prieteni cu care vorbesc zilnic și mă întreabă, ”Auzi, ce se mai aude? Vin și peste noi?”. Cred că trebuie să ne păstrăm calmul, în primul rând. Asta nu înseamnă că trebuie să ne decuplăm de realitate. Ceea ce ne învață războiul ăsta este că oricând se poate întâmpla orice.
Îți doreai să treacă fetele tale prin această perioadă?
Să știi că la fel cum pe noi ne-a luat prin surprindere, pentru că nici noi nu am trăit asta de-a lungul vieții noastre și nu atât de aproape de noi, cred că suntem la fel de neînvățați, neinstruiți, în fața unor asemenea încercări, precum sunt copiii noștri. Și nici nu știu ce să îi învăț, decât să le vorbesc fetelor despre asta.
Și cred că pandemia și războiul au fost niște momente potrivite cumva să ne schimbăm modul de a ne crește copiii. Noi am fost cumva obișnuiți să ne creștem copiii în puf. Să le vorbim doar despre lucruri bune. Că viața e frumoasă, că e doar despre prinți și despre prințese. Adică educația noastră a fost așa, foarte pe pozitiv.
Dar mi se pare că e timpul să conștientizăm că educația pe negativ, adică să le spui copiilor că viața nu e dreaptă, nu e corectă. Vei întâlni oameni care te vor trăda, iubiți care te vor înșela, că poate să vină un nebun care să intre peste o altă țară. Doar pentru visul lui de preamărire. Că lucrurile astea există în viață și că trebuie să fii pregătit pentru încercările astea ale vieții!
Ce crezi că o să urmeze după acest război sau cum crezi că se va termina? Am înțeles că urmează o perioadă de criză, de foamete!
Cred că cine știe cum se va termina, poate să conducă liniștit lumea. Evident că nu știe nimeni în momentul ăsta. Eu atât am învățat din istorie, că într-un război nu există un câștigător și un pierzător. Dintr-un război toată lumea pierde. Unii mai mult, alții mai puțin! Și cei care participă și cei care atacă și cei care sunt atacați și cei care sunt vecini, toată lumea pierde. Nu ai cum să câștigi dintr-un război pentru că războiul scoate ceea ce e mai rău din noi. Nu știu cum se va termina, știu că e încă o învățătură că trebuie să trăim momentul ăsta cât îl avem!
Ai pleca din țară?
Rușii au invadat într-o joi dimineață și citeam într-un articol despre o petrecere, cum s-au adunat la premiera filmului Batman, la Kiev, miercuri seară. A fost o petrecere, un dineu, unde participau pesonalități locale, scriitori, din showbiz, și așa mai departe. Și oamenii au ciocnit șampanie, auziseră că Putin urmează să invadeze. Au ciocnit șampanie și a venit momentul când s-au dus acasă și la 4 i-au trezit antiaerienele. Ce poți să faci mai mult de atât? Oricând se poate întâmpla orice!
Important este să trăim momentul ăsta, să fim aproape de oamenii care suferă și să ajutăm cu ce putem. Să avem grijă de copiii noștri, de familia noastră. Să avem pe cineva alături, pentru că mie asta mi se pare cel mai important. Să ai relații sănătoase la muncă, să ai relații sănătoase acasă, să dai iubire și să simți iubire, asta e cel mai important! Și să ciocnești un pahar de șampanie seara, atâta cât mai poți să faci asta!