Mâncărurile-medicament ale strămoșilor: 3 rețete tradiționale românești care îți întăresc sănătatea

Una dintre cele mai apreciate „mâncăruri-medicament” din gastronomia românească este zeama de cocoș cu tăiței. Această supă caldă, cu origini locale, este un element de bază în casele românilor atunci când vremea rece, răceala sau oboseala își fac simțită prezența.

Zeama se prepară plecând de la un cocoș — preferabil unul gătit lent în oală — combinat cu legume și tăiței de casă. În Moldova, ea este acrișoară cu borș sau zeamă de varză; în alte regiuni, rămâne „dulce”, doar cu aromă naturală de pui și tăiței. Această variație regională reflectă tradițiile diverse ale bucătăriilor locale și respinge ideea că un singur mod de preparare este „corect”.

În topurile culinare internaționale realizate de enciclopedii ale gastronomiei, zeama de cocoș este cuprinsă printre supele tradiționale apreciate la nivel mondial, tocmai prin combinația de ingrediente simple și efect hidratan-nutritiv.

Ciorba de lobodă — verdeață bogată și gust acrișor

O altă rețetă tradițională considerată „medicament” de către strămoși este ciorba de lobodă, o fierbere acidulată prin adaos de borș sau ciorbă de varză. Loboda face parte din familia vegetalelor bogate în vitamine și minerale, iar combinația cu legume proaspete creează un preparat ușor de digerat, hidratant și potrivit pentru perioadele în care organismul are nevoie de aport nutritiv rapid și eficient.

Beneficiile unei ciorbe de legume, mai ales în combinație cu loboda, reies din complexitatea nutrienților pe care îi oferă: fibre, vitamine hidrosolubile și minerale esențiale, toate într-o formă ușor de absorbit de organism.

Alte preparate tradiționale considerate de bună-voie remediu

Pe lângă cele două supe clasice descrise mai sus, bucătăria românească este bogată în preparate de tip borșuri, supe de legume, tocănițe ușoare sau fierturi lente cu carne și legume, care au fost folosite generatii întregi ca „alimente-medicament”.

Aceste rețete populare nu sunt doar simple remedii pentru zilele de răceală: ele fac parte dintr-o tradiție culinară a familiei și comunității, reflectând o abordare holistică a hranei ca parte din viața de zi cu zi.

De ce aceste mâncăruri contează și azi

Nutriționiștii actuali confirmă ceea ce strămoșii noștri practicau instinctiv — mâncarea gătită lent, bogată în legume, condimente, ingrediente naturale și preparată în casă reprezintă un mod eficient de a susține sănătatea fără excese. Supa sau ciorba, în special, oferă organismului hidratare, energie și nutrienți într-un mod echilibrat, fiind o opțiune optimă pentru întreaga familie.

Concluzie

Tradiția culinară românească nu este doar despre gust, ci și despre modul în care mâncarea poate servi ca sprijin pentru sănătate. De la zeama de cocoș cu tăiței până la ciorba de lobodă sau alte borșuri, preparatele din bucătăria strămoșilor noștri continuă să fie considerate „mâncăruri-medicament” — o combinație ideală de nutriție, hidratare și savoare.

foto: social media