Iulia Albu, moment de sinceritate: ”Găina nu mai există, acum există un cocoș! Este foarte negru”

Iulia Albu, unul dintre cei 4 jurați ai emisiunii ”Bravo, ai stil!”, este un personaj care întoarce priviri, naște controverse, desenează zâmbete și dă motiv de bârfă. Critic de modă, blogger, vedetă TV și peste toate sau în completarea tuturor, mama, pe Iulia Albu am găsit-o așa cum ne așteptam. Un om care nu se teme de cuvinte, pe de altă parte un om care știe foarte bine ce și când să spună ca să aibă ecou. Un interviu în care am discutat despre ea ca persoană, în care am atacat subtil subiectul Mihai Albu și în care ne-a mărturisit de ce relația cu părinții ei nu prea există. Nici de Mikaela n-am uitat… toate la timpul lor.

Iulia pentru ce ți-ai spune în momentul acesta ”Bravo, ai stil”?
Cred că mi-aș spune ”Bravo, ai stil” în primul rând pentru că am știut să-mi aleg persoanele în care să-mi pun încrederea și pentru că am avut determinarea de a-mi duce planurile, întotdeauna, la bun sfârșit.

Ai pierdut pe cineva sau ceva pe drum?

Am pierdut foarte multe lucruri pe drum, dar nu aș spune neapărat pe cineva. Am sacrificat viața mea personală, am renunțat la vacanțe, am renunțat la timpul meu, dar am făcut-o deschis și asumat și nu-mi pare rău nicio secundă.

Iulia, tu ești o persoană publică nonconformistă. Ai un stil excentric, iar pentru un necunoscător limita dintre excentric și penibil poate fi foarte ușor încălcată. Ce înseamnă să fii excentric, fără să riști să cazi în penibil?

Uite, am să-ți spun ceva… În general, limita dintre penibil și frumos este foarte interesant să fie încălcată, și este foarte important să știi să te joci la granița dintre kitch și frumusețea convențională. Este un lucru care mie mi-a plăcut întotdeauna, este o artă să faci asta și sunt foarte puțini cei cărora le reușește pentru că pentru a putea deprinde această artă este nevoie de foarte, foarte mult studiu. În plus, trebuie să recunoaștem că este nevoie și de foarte multă asumare, până la urmă diferența dintre un umeraș care poartă niște haine gândite atent de cineva și un personaj în sine este exact asta.

De când ai început să-ți construiești personajul?

Personajul am început să-l construiesc cu o săptămână înainte să auziți de mine. În viața mea nu a fost vreodată ceva întâmplător, am știut exact ce am de făcut pentru ca lucrurile să evolueze în direcția pe care mi-am dorit-o. Eu sper să nu mă întrebați de găină acum pentru că găina chiar a fost o chestie naturală, nu a fost forțată în niciun fel. Ador găinile.

Găina mai există?
Acum există un cocoș!

La fel de negru?

Este foarte negru!

Revin la imagine și uitându-mă la tine și la acest personaj complex pe care l-ai construit, nu pot să nu te întreb de ce trebuie să ținem seama atunci când ne cosntruim pe noi, astfel încât să fim tot noi?

Nu cred că asta este important. Nu este important dacă suntem noi sau nu, esențial este felul în care ne asumăm public ceea ce trăim și faptul că transmitem credibil o informație. În cazul meu totul a fost natural, dar asta nu înseamnă că nu pot exista personaje construite. Eu sunt unul dintre oamenii care fac strategii de imagine pentru branduri și mi-ar fi foarte simplu să fac asta și pentru o persoană, însă nu văd de ce mi-aș crea acum o concurență.

”Pentru mine nu a fost și nu este niciodată suficient”

Iulia, tot auzim în jurul nostru femeie frumoasă, bărbat frumos, copil frumos. Ce înseamnă, de fapt, să fii frumos?
Frumusețea este un set de reguli unanim acceptat de societate, diferite de la o epocă la alta. Acum 50 de ani noțiunea de frumos era văzută într-un fel, acum este văzută într-un fel, iar în viitor va fi vazută într-un alt fel. Ceea ce mi se pare foarte important este ca în momentul în care noi privim în urmă să ne recunoaștem pe noi, să nu vedem alte persoane.

Pentru că tot mi-ai amintit de noi venind din urmă, nu pot să nu te întreb cum era Iulia Albu cu o săptămână înainte să o cunoaștem noi?

Iulia Albu era la fel. Numai că înainte Iulia Albu lucra exclusiv pentru alții, iar din acel moment Iulia Albu a început să lucreze pentru ea. Este foarte important contextul și unde te situezi. La momentul acela eu eram avocat definitiv, profesam, aveam o carieră în avocatură. Eram într-o situație, să spunem, personală care nu-mi permitea foarte mult să dezvolt anumite lucruri așa încât a trebuit să-mi creez un alt context.

De unde curajul? Erai avocat, erai soția unui personaj important în România și totuși nu a fost suficient?

Pentru mine nu a fost și nu este niciodată suficient. Pentru mine noțiunea de suficient nu este ceva care să mă anime de niciun fel. Eu îmi doresc întotdeauna mai mult și când spun asta vorbesc despre ce pot eu să fac. Îmi doresc să dezvolt poiecte mult mai mari, să fac lucrurile mult mai bine și în acel moment lucrurile nu erau bine din niciun punct de vedere. Nu eu am fost cea care a făcut pasul, așa cum bine știți, dar l-aș fi făcut cu siguranță în scurt timp de la momentul în care s-a întâmplat. Lucrurile erau oarecum aranjate și oricum nu consider că mai trăim într-o societate în care o femeie cu un copil să fie blamată că este divorțată.

”Nu consider că faptul că naști un copil te transformă într-o eroină”

Acum nu putem să nu recunoaștem că ai trecut atunci printr-o perioadă foarte grea?

Da. Este adevărat, a fost o perioadă foarte grea, dar diferența dintre un om slab și un om puternic este dată tocmai de aceste perioade și de felul în care reușești să te ridici în momentul în care ești doborât la pământ.

Ești un om pozitiv?

Nu, nu aș spune asta, însă nu sunt nici o negativistă. Nu o să vă spun că mănânc raw-vegan și că fac Yoga pentru că nu sunt genul acela de persoană, dar într-adevăr cred foarte mult în mine și în ce pot să fac.

Spune-mi care este cea mai mare realizare a ta de până acum, dar și cel mai mare insucces.

Cred că oricine altcineva în locul meu ar spune că cea mai mare realizare a mea este fiica mea Mikaela, oricine ar spune chestia asta, mai puțin Iulia Albu. Eu nu consider că faptul că naști un copil te transformă într-o eroină și nu mă văd pe mine în acest fel. Sunt foarte mândră de fetița mea, sunt foarte mândră de proiectele mele pe care le-am dezvoltat și pe care le dezvolt în continuare. Cred că cel mai important lucru pe care l-am realizat  până acum a fost că am reușit să nu fac compromisuri. Compromisurile, din punctul meu de vedere sunt făcute de niște oameni care nu sunt in stare să lupte pentru ce își doresc și poate nici nu posedă calitățile necesare pentru a-și atinge țintele. Cel mai mare insucces… Poate că nu am avut o tinerețe trăită la maxim. Da, eu sunt una dintre persoanele care nu și-a trăit tinerețea, dar sunt încă tânără așa că pot recupera.

Am discutat despre Iulia Albu de acum, însă mi-ar plăcea foarte tare să vorbim puțin despre copilăria ta. Știu că există niște povești foarte interesante acolo. 

Am avut noroc de o copilărie extraordinară și de apropierea de mătușa mea, de actrița Ioana Focșa, de la care am învățat foarte foarte multe lucruri atât despre estetică, cât și despre comportamentul pe care ar trebui să-l avem în societate. De asemenea, tot de la ea am învățat ce înseamnă să fii o femeie puternică, sunt lucuri pe care le-am învățat de la ea și nu le-a învățat, de exemplu, de la mama mea. Toate lucrurile pe care le trăiești te ajută să fii un om mai bun, chiar și lucrurile rele. Am avut o copilărie fericită, am fost o privilegiată, dar cred că până la urmă nu este vorba că te naști într-un anumit fel, ci de a-ți dori foarte foarte mult să evoluezi. Pentru că un simplu statut pe care îl ai datorită faptului că te-ai născut într-o anumită famile, nu-ți oferă garanția succesului.

Cu ce bagaj ai venit din familia ta?

Având în vedere că la noi în familie sunt de la istorici celebri, la scriitori, la actori, vin cu un bagaj genetic foarte bun, spun eu. Trebuie să spun, însă, că am fost un copil foarte neascultător care nu a luat niciodată a posteriori lucrurile. Mi-a plăcut să-mi trăiesc singură experiențele și să trec singură prin ele. Nu pot spune că am ascultat vreodată de părinții mei și, da, sunt o persoană destul de impulsivă.

Ce te enervează?

În ultimul timp nu mă mai enervează mari lucuri, pentru că sunt implinită pe plan sentimental. Simt că lucrurile sunt cum trebuie să fie, după mult timp, și atunci nu mă mai enervez atât de ușor, dar se mai întâmplă și mici situații în care devin ușor mai agitată.

”Este vorba despre regula celor trei R: reiki, rating și red – terapia prin roșu”

Îți iei energia din familie?

Nu am o relație foarte apropiată cu familia mea. Deși sunt în București, nu aș spune că avem o relație foarte foarte bună, dar nici nu aș spune că-mi doresc o astfel de relație. Suntem persoane foarte diferite și fiind două pietre tari, aici mă refer la tatăl meu și la mine, firește că avem momente tensionate destul de des. Stabilim un teritoriu neutru și ne este bine așa. Părinții mei sunt foarte nemulțumiți pentru că eu am ales o carieră în modă, în defavoarea celei în avocatură, în special în contextul în care eu eram deja avocat definitiv și aveam deja o carieră în desfășurare. Niciodată nu poți să-i mulțumesc pe părinți și nu contează cât de bine fac ce fac acum. Dacă tata m-a vrut avocat, o să mă vrea avocat până în ziua în care o să închidă ochii.

Pentru că tot vorbeam despre părinți și dorințele lor pentru noi. Tu ce-ți dorești pentru Mikaela?

Îmi doresc să fie fericită și să facă ceea ce-i place. Îmi doresc să aibă puterea să schimbe dacă va alege greșit pentru că nu este niciodată prea târziu să o iei de la capăt și nu este niciodată prea târziu să dai frâu liber persoanei care ești de fapt.

Te ocupi singură de fetiță?

Cu siguranță nu, nici nu aș putea. Nu aș vrea să devin ipocrită și să spun că petrec câte zece ore alături de fiica mea în fiecare zi și că desenez alături de ea fiecare literă. Mikaela are parte de cea mai bună educație și, da, momentele pe care le petrecem împreună am grijă să fie speciale și să fie suficient de dese pentru a nu-mi simți lipsa.

Tatăl ei se implică?

Avem un program foarte bine stabilit în instanță și fiecare își face treaba în măsura în care reușește.

Ce vrei pe mai departe?

Acum prefer să mă las surprinsă de viață. Vreau să văd ce planuri are ea pentru mine. Sunt foarte norocoasă cu ceea ce am, sunt fericită să lucrez alături de o familie extraordinară, familia Kanal D, am la rândul meu o echipă de oameni alături de care dezvolt proiectele în care sunt implicată, așadar nu-mi rămâne decât să văd ce aruncă universul în direcția mea.

Ești foarte ocupată, cum de nu clachezi?

Este vorba despre regula celor trei R: reiki, rating și red – terapia prin roșu.