Hashtag The Dog, povestea unui caine inedit! Este un bull inedit, cu o poveste care acum va avea un final fericit. A fost crescut 8 luni in conditii nepotrivite. Din cauza tratamentului primit, fizicul si psihicul sau au avut de suferit.
Hashtag The Dog este un caine care, la varsta de 8 luni, invata sa fie animal. Din cauza tratamentului inuman la care a fost supus, nu aude bine. Salvatorii sai i-au oferit un camin iubitor si sprijin in recuperare.
Hashtag The Dog a mers la sedinte de recuperare unde a invatat sa iubeasca din nou. Treptat, bullul a capatat incredere in oameni. Si mai apoi in alte animale. Din cauza stapanilor care au vrut sa il foloseasca in lupte, cainele are ‘o ureche busita’ si un semn pe nas.
„N-am fost niciodatată ceea ce unii ar putea numi un “pretty boy”. Desigur cineva a presupus asta în mod complet greşit, m-au numit Scooby. M-am născut dintr-o împreunare de campioni, s-a spus că am performanţa în gene, pedigree îl numesc. Garanţia unui viitor strălucit. Iată-mă Scooby, campion în gene!
Zece luni am stat în cuib. Din aventura asta m-am pricopsit cu o ureche sfâşiată, drept urmare am devenit imperfect. Toţi ceilalţi căţei au fost aleşi înaintea mea.
Pe 6 mai 2017, aveam să-i întâlnesc pe cei care s-au hotărât să adopte un bull terrier cu o pată neagră pe ochiul drept şi o ureche buşită. Prima parte a vieții mele mi-am petrecut-o într-o cușcă începând cu stângul. Am strâns din dinţi şi am visat la mai bine, oricare ar fi fost ăla. Drept urmare, din cauza entuziasmului, în prima seară am distrus toată casa celor care m-au adoptat.
Mai bine de o zi am “investigat” agresiv toate colţurile, mobilele, uşile, doar lustrele au scăpat neatinse. M-am trezit brusc în altă lume, străină şi fascinantă. Au încercat să mă potolească, m-au strigat, m-au îndemnat, dar degeaba, fiindcă eu eram la propriu cam surd. 🙁
Au urmat dileme şi dezbateri. Ce ne facem cu campionul? E pătat, dar e “urecheat” din toate punctele de vedere. Oamenii au ceea ce se cheamă aşteptări, un fel de cuşti în care ceea ce nu se încadrează, întristează şi dezamăgeşte, iar eu nu prea mă potriveam în ele. Convieţuirea cu un câine surd e o provocare.
M-au păstrat, nu ştiu dacă din drag sau din inconştienţă, contează mai puţin. Am primit o şansă, una absurdă poate. Am o mutră pe care numai o mamă o poate iubi şi o fire pe care numai nebunii ar putea s-o înţeleagă. Dragostea nu are logică, are doar sens.Dincolo de eforturile adaptării, venite mai ales din răbdarea lor, m-am trezit cu o nouă identitate, mi-au zis: Hashtag.
A venit rândul meu să încerc, dragostea nu face minuni, dar te ajută să le faci. Astfel, mi-am depăşit surzenia, chit că urechea mi-a rămas tot bleagă. Am învăţat mai întâi semne şi până la urmă am început să aud.
Am mers înainte împreună, am învăţat să ne jucăm, am ajuns să ne înţelegem rolurile, eu pe-al meu, ei pe-al lor. Eu câine, ei stăpâni, împreună cei mai buni prieteni.
Trei luni mai târziu, cu toate extravaganţele şi imperfecţiunile mele, am devenit parte din familie, rege al regatului curţi şi mi-am confirmat pedigree-ul, am devenit campion al inimilor stăpânilor mei”, este povestea lui Hashtag The Dog, pe Facebook.