Fuego, un artist pus la grea încercare în timpul pandemiei: “Anul acesta eu am pierdut multe persoane la care țineam. S-a întâmplat fulgerător”

Cum se simte azi, într-o perioadă în care i-au lipsit enorm scena și interacțiunea cu oamenii și publicul său, dar și ce va face și cum se pregătește de Paște, Fuego a povestit tot, exclusiv pentru Ciao.ro!

Paul, cum e după un an de restricții și pandemie? Ce transformări au avut loc în viața ta, cum te-ai regăsit, să spunem așa, cum ești acum?

Viața tuturor s-a schimbat radical. Trăim în nesiguranță, mor oameni dragi în jurul nostru și ne e teamă pentru ce va fi. În anul acesta eu am pierdut multe persoane la care țineam. S-a întâmplat fulgerător, fără drept de apel, fără o șansă de a găsi vindecarea. Mai apoi, viața mea și-a găsit o anume liniște. Eu eram omul care stătea acasă doar vreo 2 zile din șapte, fiind permanent pe drumuri, cu evenimente, spectacole și muncă asiduă.

De un an de zile, văd profesia altfel și mi-am reorganizat prioritățile. Mă gândesc mai mult la mine și mă ocup de sufletul meu. Apoi am reluat legături cu oameni dragi, îmi prețuiesc mai mult prietenii și le arăt asta, având timp, povestind cu ei! Și am timp să investesc în mine! Am pictat, am făcut cântece noi, am realizat sezoane ale emisiunii mele de la TVR 2, din fiecare duminică de la ora 15.00. M-am apucat de radio, pregătesc și o carte, clipuri noi, inedite și aștept cu nerăbdare revenirea pe scenă, de care sincer, îmi este cel mai dor!

Ai devenit un om mai cumpătat?

Eu oricum am fost întotdeauna un om cumpătat, echilibrat, cu mintea pe umeri și cu rațiune. Poate că acum, după șocul acesta, s-au intensificat. Nu mă arunc niciodată cu tot capul înainte, mereu pun lucrurile în balanță și cântăresc fiecare decizie. Nu sunt un om care să facă excese și de asta îmi e și mai simplu. Iar atunci când vezi că profesia ta e pusă total în stand-by și trebuie să te descurci cum știi mai bine, îți reorganizezi complet prioritățile și inevitabil devii mai cumpătat cu toate!

Ce ai învățat mai precis în această perioada?

Am învățat că e hazardant și oarecum nostim să ne facem noi planuri, pentru că ne pot fi distruse cu ușurință, într-o clipită, chiar și atunci când ne putem imagina că se poate întâmpla orice, dar mai puțin să ne fie îngrădită libertatea. Am învățat să am răbdare mai multă. Am învățat că trebuie să am grijă mai mare de sănătatea mea și să fiu permanent cu garda sus. Și dincolo de orice, am învățat să prețuiesc pe deplin fiecare moment al vieții mele, fiecare clipă binecuvântată pe care o trăiesc. Nu știm niciodată când se poate termina totul. Am învățat să fiu mai puțin înverșunat și mi-aș dori asta pentru toți, un soi de unitate care să ne salveze, deși știu că este imposibil!

Pe când duetul oficial cu Lora? Când vii cu surprizele muzicale în fața fanilor tăi?

Surprize muzicale am în permanență. Anul trecut am lansat 10 videoclipuri și vreo 20 de piese noi, iar anul acesta am în plan săfac același lucru. Lucrez acum la noutăți, filmez de zor noi producții pe care oamenii le pot vedea pe canalul meu oficial de Youtube – Fuego-Paul Surugiu. Cu Lora, care mi-e tare dragă și alături de care colaborez minunat, am făcut un duet special în noaptea de Revelion, la TVR 2, iar mai apoi ne-am propus o melodie și un clip împreună, ceva sensibil, o baladă care să ne prindă pe amândoi. Cu siguranță, anul acesta, până la final, va fi gata și va ieși așa cum ne dorim!

Dincolo de astea, am o varietate de piese pentru perioada care urmează, ritmate, lente, de inspirație folclorică, dar cel mai important va fi cântecul “Manifest”, un strigăt de durere, o radiografie a ce trăim, o melodie de impact, care va stârni reacții și va deveni un soi de imn pentru ce trăim la ora actuală!

Când preconizezi că vei urca din nou pe scenă, în vară, în toamnă?

Asta e un alt lucru pe care l-am învățat perioada aceasta – să nu-mi mai fac planuri, să încerc să nu mai gândesc pe termen foarte lung și să fac previziuni, pentru că trăim în nesiguranță și nu avem de unde ști ce se va întâmpla. Îmi doresc în schimb, cu tot sufletul, să revin pe scenă, să pot cânta oamenilor, să le ofer parte din ce sunt și să încarc cu energia și emoția lor. Poate că vara ne va aduce o minimă relaxare și-atunci vom putea fi în fața oamenilor! Oricât de interesant ar fi online-ul, nimic nu poate înlocui contactul direct, spectacolul de scenă, momentul în care vezi bucuria și satisfacția oamenilor!

Curând vine Paștele, în câteva zile! Ce dorințe ai de Sfintele Sărbători?

Îmi doresc liniște și sănătate. Îmi doresc să se termine cât mai curând toată nebunia.

Cred eu că perioada asta pascală e motiv de speranță. Nu doar prin rugăciune și prin mai multă atenție la liniștea noastră. Cred că n-ar strica să ne dezinfectăm puțin și sufletul, să-l privim și să-l analizăm, iar atunci când vom ieși din pandemie, să fim alții. Aș vrea să cred că mai buni. Nu doar așa, declarativ, ci efectiv, în fapte. Să le arătăm celor din jur că-i iubim, să fim mai temperați, mai răbdători și înțelegători și să facem lucrurile diferit, cu mai puțină răutate și invidie. Și-mi doresc să ajung acasă, la mama și la bunica mea, să le revăd și să petrecem zile calde și calme!

Cum ești tu de Paște? Ce tradiții păstrezi încă din copilărie?

Sunt câteva lucruri la care țin. Unul dintre ele este cel cu oul roșu și cu banul. În zilele de sărbătoare, dacă te speli cu ou roșu în obraz și cu o monedă, vei avea noroc tot anul. Păstrez tradiția care spune că de Paște trebuie neapărat să purtăm ceva nou! În rest, fiecare zonă cu obiceiurile ei și nu sunt neapărat atât de strict când vine vorba de tradițiile pe care să le aplic eu!

Ești un gurmand! Am văzut că faci plăcinte… Cât de mult și de des ai gătit în această perioadă și ce anume?

Păi mi-am redescoperit veleitățile culinare în ultimul an. Am gătit destul de mult, am învățat rețete noi, m-am jucat și am experimentat pe zona aceasta. Mie mi-a plăcut să gătesc dintotdeauna, dar nu aveam timp. Mă relaxează să gătesc. Fac și lucruri simple, dar și preparate mai complicate, care cer o anumită pricepere și răbdare. Nu sunt vreun bucătar iscusit, dar învăț treptat, iar pentru că-mi place să mânânc, pun pasiune la dublu. Preparatele pe care le fac sunt diverse, de la plăcinte, la fripturi, pește, sosuri, mâncăruri gătite, ciorbe și supe sau deserturi mai ușoare!

De Paște ce nu îți lipsește niciodată de pe masa de sărbători? La ce poftești cel mai des atunci?

Hmm…ai spus mai devreme că-s gurmand, așadar poftesc la multe preparate specifice. Nu lipsesc ouăle roșii, salata de boeuf, brânza proaspătă și legumele de sezon. Mânânc pască, cu brânză și cu stafide și cozonac. Nu sunt un împătimit al mielului, astfel că friptura de miel este înlocuită cu cea de pui. Iar anul acesta, fiind la regim, voi mânca preparate mai puțin calorice, încercând să nu fac excese de vreun fel. Cred de fapt că nimeni nu trebuie să facă excese, pentru că zilele de săbătoare trec, iar mai apoi tragem ponoasele pentru aceste momente în care n-avem noimă la mâncare!

Știi să faci și cozonaci?

În teorie da, în practică mai puțin, pentru că n-am făcut niciodată și nici nu cred că-mi vor ieși așa cum îmi plac mie. Nu spun că nu aș încerca, dar cred că unele lucruri în viață nu putem să le facem și trebuie să recunoaștem asta, la modul general! Cozonacii cei mai buni, pentru mine, sunt cei făcuți în Ardeal, cu multă umplutură sau cu mac, rumeniți în cuptor, cu ingredient natural și cu o aromă specială, ca în copilărie!

Ce îți place cel mai mult la sărbătorile de Paște?

Îmi place foarte tare momentul tainic al Învierii, momentul acela în care oamenii cântă în cor “Hristos a înviat”, care este unul dintre cele mai frumoase și mai sensibile cântece! Cred că de Paște nu e vorba neapărat despre distracție, grătare și întâlniri, este mai mult o legătură tainică și un fel de regăsire a noastră. Îmi plac pregătirile și bucuria de a lua lumina, pe care să o păstrăm în casă și în suflet!

Cum vezi tu viitorul? Viitorul tău ca artist, ca om, după ce toată nebunia asta se va termina? Crezi că pentru voi, pentrunoi, va mai fi totul ca înainte?

Cu siguranță nu va mai fi nimic ca înainte. În primul rând pentru că vom trăi cu toții cu o nesiguranță și cu frica supremă că oricând se poate nărui universul nostru! Vreau să cred că viitorul va intra pe un făgaș al normalului, așa cum îl vede fiecare dintre noi. Iar dacă ne setăm pe modul acesta, optimist, putem atrage binele de partea noastră. În fond, toate aceste discuții din jurul subiectului legat de fericire, nu sunt altceva decât vorbe goale. Binele din viața noastră este ceea ce avem, ceea ce ne aduce liniște și lumina care ne bucură chipul.

Și mă uit spre viitor dorindu-mi să ne regăsim sufletele și să ne vedem fiecare de calea noastră, cu fruntea sus și spinarea dreaptă! Din punct de vedere artistic, nu știu. Suntem o breaslă firavă oricum, dar acum e și mai zdruncinată. Probabil parte din ceea ce înseamnă viitor va fi pe internet, deși nu e neapărat cea mai bună variantă! Personal, iau lucrurile așa cum vin, dar sper că pot să revin în fața oamenilor cât mai curând posibil!

Când ai fost ultima dată fericit?

Sunt fericit în fiecare zi. N-am probleme legate de asta. Eu sunt prin structura mea un om optimist care știe să se bucure de orice răsărit, de o vorbă bună, de un mesaj sau de o încurajare. Cred în fond că asta înseamnă fericirea! Sunt fericit când cânt. Pe deplin. Este menirea mea și cred că fiecare om, dacă face ce-i place, este fericit, cu toate problemele care apar pe parcurs, de la colective, la colegi, bârfe, necazuri sau nereușite. Apoi am o enormă satisfacție atunci când muncesc, când îmi propun lucruri și le duc la îndeplinire. Cred că munca este o sursă bună de fericire, pentru că vine cu satisfacții. Oamenii, dragi, liniștea lor, sănătatea și mintea educată, în permanentă nevoie de descoperire, sunt motive pentru a fi fericit. Eu unul sunt și chiar dacă am probleme cu duiumul, de la facturi, la stres, la nedumeriri și lipsa efectivă de a putea face ce știu, în prezent, încerc să mă mențin pe traiectoria asta și să-mi dau seama că starea de fericire îmi face bine, fără să mint în vreun fel.

Spuneai într-o postare pe pagina ta de Facebook că nu ai arătat nici pe jumătate din ce poți! Aș vrea să te rog să ne spui la ce te gândești acum? Ce anume ai vrea să poți face în acest moment? Ce îți dorești cu ardoare?

Să-mi pot face profesia așa cum știu mai bine. Să compun și să fac producții impresionante. Îmi doresc tare să revin pe scenă și să pot avea o comunicare direct cu publicul meu. Îmi doresc idei, inspirație și putere de muncă. Restul vin de la sine! Și da, nu am arătat nici jumătate din câte pot face, pentru că am tot drumul înainte, pentru că pot și pentru că știu că prin forțe proprii pot răsturna munții! Îmi doresc să fiu sănătos și să am mintea limpede! Și-aș vrea foarte tare ca lumea să aprecieze mai mult calitatea, să reușească să distingă între impostorii din artă și cei care fac arta cu simț de răspundere. Și nu mă refer la mine neapărat, ci la toți oamenii valoroși care nu au loc și nici șansa să se exprime așa cum ar fi cazul! De asta încerc ca în fiecare duminică, la TVR 2, să prezint oamenii valoroși ai țării!

Paul, în cântecele tale ești fiul Irinei Loghin! În realitate ești însă fiul mamei tale! Cum ești tu, de fapt, că fiu, că și copil? I-ai dat multe bătăi de cap mamei tale până acum? Ai vreun regret că ai supărat-o?

N-am fost, nici în copilărie și nici acum, un copil problematic. Nici ușă de biserică, dar am încercat mereu să țin calea corectă și să încerc să răsplătesc eforturile pe care mama le-a făcut în viața ei, sacrificându-și cumva existența pentru creșterea și educația mea. Sunt copilul care-i datorează totul, care are grijă de ea și care încearcă să-i facă bucurii mici, care să o împlinească. Parcă de fiecare dată mi se pare că nu-i mulțumesc suficient pentru ce sunt azi, pentru ce m-a învățat, pentru tresăririle ei. Mama este omul la care eu revin mereu și care mă înțelege, mă ascultă și-mi oferă cele mai calde și sincere sfaturi. Nu i-a fost simplu în viață, a renunțat la multe din visele ei, a muncit și mi s-a dedicat în totalitate, luptând cumva cot la cot cu mine pentru ascensiunea mea din toți acești ani.

M-a susținut necondiționat, mi-a deschis porți, a avut grijă de mine și cred din suflet că i-am împlinit așteptările! Dincolo de asta, mama e și ea un personaj, comic, cu replici surprinzătoare la orice, mereu pusă la punct cu toate informațiile și cu drag de ce-i frumos și special. Îmi doresc pentru ea sănătate, liniște, fericiri și clipe aproape de ea, cât mai mult timp cu putință.
Într-adevăr, în cântec, doamna Irina Loghin este mama mea adoptivă, de la care am învățat o multitudine de lucruri benefice profesiei. Și de asta, în gala specială de Paște, duminică, de la ora 15.00, la TVR 2, la “Drag de România mea!”, o vom celebra pe doamna Irina Loghin la cei 60 de ani de carieră. Va fi un regal de sărbătoare, cu muzica ei, cu amintiri, emoții și multe surprize de la prieteni dragi!

Dacă ai opri timpul, care este amintirea ta cea mai de preț de până acum? Dar cea mai mare realizare?

Ar fi nedrept să aleg un singur moment. Tot ce am trăit are un loc special în inima mea, transformându-mă în cel care sunt azi. Și n-aș vrea să opresc timpul. Mi se pare nedrept. Viața are ciclul ei, oamenii se nasc și mor, iar perioada aceasta dintre cele două etape trebuie să fie încărcată de amintiri de preț, pe care-i păcat să le ratăm, lamentându-ne.

Cea mai puternică realizare este, dincolo de orice, longevitatea mea, faptul că de 25 de ani sunt în fața oamenilor, evoluând, crescând și adunând succese peste timp.

În momentul de față, cum îți place să te definești?

De obicei, evit să-mi fac singur portretul! Nu sufăr de egocentrism! Dar totuși sunt un om liniștit, împlinit, cu dorințe nenumărate la purtător și cu voință de fier. Sunt un artist independent, care-și susține singur producțiile și care încearcă să ofere oamenilor calitate. Sunt un om simplu, cu năzuințe înalte, cu putere de muncă și cu multe surprize pregătite pentru toți cei care mă iubesc, dar și pentru cei care nu!