EXCLUSIV | Magda Catone, condiție pentru Antena 1. Ce le-a cerut ca să joace în serial: „Încerc să îi conving pe cei care îmi fac programul”

Magda Catone, detalii despre rolul din noul serial de la Antena 1, “Lasă-mă-mi place! Camera 609”. Actrița are toată săptămâna plină, căci e la filmări. Duminica e lege, dimineața merge la biserică.

Magda Catone ne-a oferit detalii despre rolul pe care-l interpretează în noul serial “Lasă–mă–mi place! Camera 609”, difuzat la Antena 1. Actrița ne-a mărturisit că inclusiv tinerii actori sunt talentați și că au o energie bună.

În cursul săptămânii filmează, uneori poate și sâmbăta, însă duminica este destinată sufletului. Îndrăgita actriță merge dimineața la biserică și încearcă să păstreze acest obicei. Mai exact, ea îi roagă pe cei care îi fac programul la filmări, să-I respecte această dorință: să poată ajunge la slujbă.

Ce rol are Magda Catone în noul serial de la Antena 1?

Magda Catone ne-a mai dezvăluit că recent s-a mutat în casă nouă, în Pipera, unde locuiește cu motanul ei, “Coca”.

Cum este la filmările “Lasă–mă–mi place! Camera 609”? Ce rol jucați?

Este o atmosferă foarte plăcută. Are o rigoare în timpul filmărilor, pentru că nu ne lasă partea asta tehnică, domnul Forin la cameră și regia și toți cei care veghează la ce sunt amănuntele de racord și de stare și de nu știu elemente de costum și machiaj.

Dar după momentele astea în care câteodată din script și alea sunt pline de haz și de fapt, ăsta e rostul, ne trăim momentele noastre de relaxare care sunt de multe ori cu glume. Pe care cei tineri nu le știu și putem să-i mai frăgezim așa spunându-le și, poate chiar jucându-le.

Asta face parte din arsenalul nostru de materiale didactice, adică dacă știi să spui 2 bancuri la timp, pot să îți convingi interlocutorul sau chiar să îți iasă rolul mai bine. Cu această cultură la bază, reușim pauzele dintre secvențele de filmat, care nu sunt puține pe parcursul unei zile, se fac și câte 15 sau 20 de secvențe, depinde cât ești de solicitat pe parcursul secvenței, cu dublele aferente care de obicei sunt puține.

Pentru că se repetă înainte și momentul de filmare e de multe ori impecabil și ăla rămâne, și atunci cum îți zic în momentele astea de civilie așa le numim noi, sunt speciale. Am apucat să ne cunoaștem, să ne împrietenim cu cei tineri. Sunt pe măsura noastră cum s-ar spune în cazul meu și nu numai al meu. Predăm ștafeta cu sinceritate și fără nicio grijă, pentru că e pe mâini bune.

Magda Catone, despre colegii de la „Lasă–mă–mi place! Camera 609″: „Tineri inteligenți, plin de farmec”

Tinerii actori sunt talentați?

Sunt, sunt foarte talentați. Tineri inteligenți, plin de farmec, au o precizie în lucru, sunt zvelți, așa sufletește și ne dau nouă, să spun, o energie bună și ne face să la propriu să tindem spre energia lor dacă cumva a noastră e în raport cu vârsta în scădere.

Cum reușiți să vă relaxați în timpul liber? Dormiți cele 8 ore pe noapte, aveți o alimentați corespunzătoare, aveți timp pentru dumneavoastră?

O întrebare pe care nu mi-o pun niciodată, dar e foarte interesantă. Dorm că lemnul cât de puțin să poate, pentru că de multe ori mă apucă la 12 noaptea și trebuie să mă trezesc la 5.30 – 6.00. În fine, pentru mine sunt prețioase cele 10 minute alea de dimineață, când ceasul sună și îl mai punem încă o dată să repete alarma.

Fac pe cât posibil să fiu în formă, să mănânc sănătos la filmări, masa e asigurată bine, foarte bună, gustoasă, cum s-ar zice pe alese, cine vrea mănâncă cum vrea, adică poate să ceară un regim vegetarian sau mai știu eu cum să mănance fiecare. Și asta cumva mă scutește de vreo grijă “ce gătesc eu mâine sau ce fac eu mâine?”. Pentru că… când? Și pentru cine să mai gătesc dacă eu plec dimineața și vin seara.

Ce aveți, în acest moment, în frigider?

Am un iaurt, fructe, lămâi, vin, beau foarte rar. Berea o beau mai des și la sfârșitul zilei. Iți dă sentimentul ăsta de hidratare și de relaxare, numai bun înainte de a te culca.

„Dimineața mă duc la biserică”

Practic, seara nici nu mai mâncați?

Da, seara sunt epuizată. E de făcut un duș și de urcat în pat.

Mai aveți și alte proiecte? În teatru? Mai aveți timp și pentru ele?

Da. La teatrul Național tocmai am scos o premieră cu Craii de Curtea Veche. Pregătesc acum cu colegi de-ai mei care sunt câțiva și de aici, cum ar fi Lucian Ionescu, un muzical în regia lui Răzvan Mazilu, un muzical fulminant, care va avea premiera în octombrie la Sala Palatului.

Aveți vreo zi liberă? Duminica?

Dimineața mă duc la biserică și încerc să îi conving și pe cei care îmi fac programul, să respect acest interval, dar repet, câteodată și duminica după-amiază… vreau, nu vreau… se întâmplă să muncesc. Pentru că foarte mulți din colegii mei, fiind ca și mine ocupați, pot oferi interval de lucru pentru alt proiect după terminarea filmărilor.

Nu totdeauna terminăm la 19.00, dar aproape cam asta e ritmul, noi de aici avem liber doar sâmbăta și duminica. Legat de relaxare, cel mai mult îmi place să merg pe bicicletă. M-am mutat într-o casă în Pipera, am niște străzi largi, frumoase, noi. Toată vara am zis că voi aduce acolo, la casa cea nouă, bicicleta, dar…. se va întâmpla curând.

N-am pierdut prea mult, pentru că pe căldurile astea, greu era de crezut că o să te mai plimbi cu bicicleta și în timpul zilei. O să o să dea sigur, cum au fost toți anii ăștia, Dumnezeu, o toamnă mai lungă și o iarnă mai blândă să pot să exersez în felul ăsta, pentru că e o formă de eliberare, așa prin exercițiu fizic. Și mersul la piscină mă face să mă relaxez și să visez subacvatic.

Magda Catone s-a mutat în casa nouă: „Stau cu motanul Coca. Bărbatul meu, Dumnezeu să-l ierte, care s-a purtat cu el foarte drăguț, și i-a cumpărat tot…”

Stați singură?

Acum stau cu motanul Coca care de fapt se numește Cocaină. Are și un nume, dar are și un diminutiv Coca. Dacă e să-i dăm numele întreg, trebuie să spunem adevărul despre el. Bărbatul meu, Dumnezeu să-l ierte, care s-a purtat cu el foarte drăguț, și i-a cumpărat tot ce-i trebuia unui motan care poposește pentru prima dată în casa unor oameni care îl îndrăgesc.

I-a luat castronașele de mâncare, de apă, i-a luat chiar și un apartament cu un etaj în care o vreme s-a urcat până la cucurigu’, se uita pe fereastră că stăteam la etajul 7 și avea ce să privească. Dar curând l-a abandonat și atunci și eu, ca o persoană generoasă, l-am făcut cadou unei proaspete familii de pisici, unde s-au născut 3 motani.

Așa că în ultimii 11 ani, motanul ăsta a devenit parte din familie, se poartă, nu știu și că un pisoi și ca un om câteodată. Și are o tandrețe și o blândețe specifică. Și e partenerul meu în acest, să zic nou culcuș, pe care mi l-am pregătit după mulți ani de așteptare. Că așa se întâmplă la noi, românii, după 15 ani. Asta bașca, numai că la noi până faci ceva chiar cu bani… durează.

Cât de des merge Magda Catone la mormântul lui Șerban Ionescu: „Trebuie să ne aducem aminte de el cu drag”

Mergeți la cimitir. Am văzut că locul e foarte bine îngrijit.

Da, merg. Dar uite că n-am fost de sărbătorile astea și preconizez să ajung până de 8 septembrie. Cimitirul Bellu a devenit un spațiu… nu poți să spui că e frumos, dar e un spațiu și de plimbare.

Câteodată, unii merg chiar din curiozitate, alții merg să se închine la mormântul celor dragi și de multe ori pleacă, așa că am și eu colegi care spun că au mers la cimitir și au trecut și pe la mormântul lui Șerban. E o vizită post-mortem foarte frumoasă. De altfel, trebuie să ne aducem aminte de el cu drag și asta și facem.

Băiatul ce face?

Băiatul a luat-o pe urmele noastre, e actor. A făcut și masterat în actorie, cum era de așteptat. Nu că ar fi de folos și masteratul, dar este o aprofundare a studiului pentru a fi actor și e și bine deocamdată. E directorul Festivalului Șerban Ionescu, pe care tocmai l-am împlinit vara asta, la a 3-a ediție. Sperăm să ne ocupăm de cea dea 4-a. Noi am început să ne ocupăm, dar să putem să facem și pe a 4-a la anul, pe vremea asta.

Sunt lucruri sănătoase pe care le fac copiii ăștia tineri și știu să le facă. Sunt parteneri din timpul facultății și după aceea, în activitatea lor, s-au cultivat unii pe alții și le-a ieșit bine.

Cu ce se ocupă fiul ei?

Vă cere sfaturi deseori? Vă și ascultă?

Ascultă. Nu mă bag în seamă așa, nu sunt persistență, dar veghez, adică nu sunt paralelă cu trăirile lui. Și de multe ori, când îmi cere sfatul este de fapt, rodul unei discuții pe care deja am avut-o ca și cum ar fi tras o concluzie. Adică sunt prezentă în planurile lui, chiar de la început, dar fără să zic, să mă pun pe distribuția proiectului.

Aveți așa discuții contradictorii pe partea asta de actorie?

Da. Vorbim și despre meserie și despre felul în care îi văd eu pe tinerii de azi, despre felul în care se dezvoltă. Un fel de libertinaj care, pentru mine, este inacceptabil și pentru el, câteodată, e trecut sub semnul toleranței. Și rămân la părerea mea că nu e îngăduit… și numesc unele lucruri morale, altele imorale, alte amorale.

Trebuie să le păstrăm proporția, egal proporțional, pentru că nu toate sunt, sau cum s-ar zice, sunt permise, dar nu ingăduite.

Cine cedează în astfel de discuții? Niciunul?

Nu. În privința mea sunt categorică. Știu sigur că unele lucruri îmi displac profund și că strălucirea asta pe care societatea o trăiește. Sunt lucruri pe care trebuie să le punem în atenție, să le acuzăm în măsura în care, cum se spune pe cel, în păcat, nu trebuie să-l cerți sau să-l oblidești.

N-am să ies în stradă să spun exact ce vreau, pentru că suntem la vârsta la care înțelegem că expresia caldă, calmă sau tratativele la masa verde sunt cele mai potrivite, dar sunt lucruri care mă disperă și pe mine.

Magda Catone: „Acolo unde trebuie să începi un nou și bun drum curat, chiar către Dumnezeu”

Puteți să-mi dați un exemplu?

Păi libertinajul, e un cuvânt larg, dar foarte clar. Orice ține de lipsa de măsură. Chiar mai e o vorbă frumoasă, că oricât ai greșit și îți este îngăduit, dar dacă faci așa, o analiză istoric vorbind, constați că toate lucrurile trebuie să fie reparate în măsura în care au fost stricate.

Și drumul ăsta către rău și în afara lucrurilor permise trebuie să fie, de fapt, un drum de întoarcere la punctul zero, acolo unde trebuie să începi un nou și bun drum curat, chiar către Dumnezeu.