Cristina Stroe și Damian Drăghici sunt doi artiști talentați, pe care muzica i-a adus împreună. Nu au ținut cont de gura lumii sau de diferența de 23 de ani dintre ei, ci au decis să își acorde o șansă, iar povestea lor de iubire continuă și este la fel de dinamică. Artista a povestit, pentru CIAO.RO despre startul ei în muzică, credință și relația cu Divinitatea, dar și despre conviețuirea cu Damian Drăghici, tatăl copilului ei.
Soția lui Damian Drăghici susține că pe lângă iubirea pe care și-o poartă, amândoi își spun adevărul, fără să îl cosmetizeze sau să omită anumite aspecte. De la ce pornesc ciondănelile dintre ei și care este cel mai romantic, aflați din interviul de mai jos.
Cum a fost copilăria ta? Cine te-a apropiat de Dumnezeu?
Copilăria mea a fost una normală pentru un copil care a făcut muzică. Eu fac muzică de când mă știu și principalele mele ocupații erau legate de muzică, nu neapărat de joaca firească a fiecărui copil. Din punctul ăsta de vedere, pentru o perioadă, am suferit și nu am înțeles de ce eu nu mă simțeam total integrată în grupurile de copii.
Uneori, nici nu știam cum să mă joc pentru că petreceam mai mult timp cu muzica decât cu copiii. Peste ani, mi-am dat seama că mi-au prins bine anii de studiu și le sunt recunoscătoare părinților mei pentru felul în care au reușit să mă susțină. Referitor la Dumnezeu, nu aș ști să răspund exact.
Eu am simțit întotdeauna pregnantă această legătură cu Divinitatea și îmi amintesc că mergeam singură la biserică și mă fascina liniștea pe care o găseam acolo. Chiar și acum, să merg în biserică și să petrec puțin timp acolo, reprezintă pentru mine o modalitate de a-mi reîncărca bateriile, de a mă descărca de orice greutate a vieții și de a-mi bucura sufletul.
Ai devenit cunoscută în urma participării la Vocea României, dar tu cânți de mică. Cine ți-a remarcat talentul și te-a încurajat în direcția asta?
Talentul meu muzical a venit într-un mod firesc deoarece mă trag dintr-o familie cu rădăcini adânci în muzică. Atât din partea tatălui, cât și din partea mamei am moștenirea artei muzicale. Părinții au fost primii care mi-au remarcat talentul, chiar înainte să pot vorbi.
Mama îmi povestește mereu că toată lumea era surprinsă de faptul că îngânam perfect pe note toată muzica pe care o auzeam la televizor. Tot ea îmi spune că îi pare atât de rău că atunci nu exista tehnologia de astăzi, ca să mă poată înregistra. Tot părinții mei sunt cei care m-au încurajat în această direcție.
La ce vârstă ai câștigat primii bani?
Cred că am câștigat primii bani din muzică pe când aveam vreo 9 ani. Îmi amintesc că am participat la un concurs la Casa de Cultură din orașul meu natal, Râmnicu Sărat, și am câștigat premiul I și o sumă de bani din care am cumpărat un set de pahare în casă. Nu vă puteți închipui cât de mândră eram de treaba asta.
Cât de atentă ești în prezent la cheltuieli? Pe ce dai cei mai mulți bani? Ce slăbiciuni ai? (haine, pantofi, genți, parfumuri etc)
În general, încerc să fiu organizată cu cheltuielile. Nu sunt genul de femeie care să cheltuiască mulți bani pe haine, pantofi și genți de firmă. Din contra, sunt de părere că nu prea contează ce firmă porți, ci felul în care stau hainele pe tine. Nu cred că “haina face omul”, ci invers. Dacă ești cineva și faci ceva notabil, dai valoare și hainelor de pe tine, chiar dacă ele pot fi de la SH. Slăbiciunea mea principală este că vreau să cumpăr multe chestii pentru Andrei. Nu prea reușesc să am frână acolo. De asemenea, îmi place să am grijă de oamenii din jurul meu și să fac cadouri persoanelor importante pentru mine.
Afirmai că tu și Damian vă ciondăniți de la orice, la orice oră. Cine cedează și readuce armonia în familie?
Pe zi ce trece, conștientizăm tot mai tare că noi doi suntem binecuvântați să avem o dinamică a relației într-o continuă mișcare. Fără să ne dăm seama, atunci când există tensiuni și unul dintre noi e mai afectat, celălalt îl ridică. Cred că suntem un cuplu normal și sănătos în care există ceva foarte important pe lângă iubire, și anume, ADEVĂR. De aici și micile ciondăneli.
Noi nu îmbrăcăm adevărul în cuvinte frumoase și ne tragem de mânecă atunci când avem ceva de spus, dar la sfârșitul zilei, ne dăm seama că asta este ceea ce întărește legătura dintre noi, libertatea de a putea fi autentici, sinceri, fără să ne măsurăm intențiile.
Se simte diferența de vârstă dintre voi, de exemplu, la astfel de tachinări?
De cele mai multe ori, Damian are energia unui adolescent, iar eu energia acelei femei trecute prin viață. Ne mai întreabă oamenii cum se simte diferența de vârstă dintre noi și le explic că este foarte greu (într-un mod sarcastic) să fiu într-o relație cu un adolescent.
Cine este mai romantic: tu sau soțul? Obișnuiți să vă surprindeți cu cadouri fără un motiv special?
Damian este romantic prin gesturi, iar eu sunt romantică prin grijă și prin muzica pe care o compun. Avem limbaje diferite ale iubirii, dar învățăm asta unul despre celălalt și cred că e frumos să fie așa.
Îi ești recunoscătoare soțului pentru…
Pentru că e și pentru că suntem.
Dacă ai avea o baghetă magică, ce ai schimba în viața ta?
Ooo, ce bună e asta. N-aș schimba nimic în viața mea pentru că sunt foarte recunoscătoare pentru tot ce există în momentul ăsta, însă aș schimba ceva la mine. Aș face în așa fel încât să nu mai caut cu încăpățânare fiecare firmitură de bine din fiecare om și i-aș lua așa cum sunt, potriviți sau nepotriviți în viața mea. Aș face în așa fel încât să pot spune mai clar și răspicat “NU”.
Foto: Instagram